Recomandările FMI pentru România: majorarea TVA și două cote de impozit pe venit
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fondul Monetar Internațional (FMI) a propus o serie de măsuri fiscale pentru România, potrivit unui raport recent publicat de Economedia. Aceste recomandări includ majorarea TVA, a accizelor și a impozitului pe dividende, precum și introducerea unui sistem de impozitare progresivă a veniturilor.
Cuprins:
Reforme fiscale propuse de FMI
Printre principalele sugestii ale FMI se numără:
- Impozitarea veniturilor: FMI recomandă trecerea de la cota unică de 10% la un sistem cu două cote marginale de impozitare: 15% și 25%. Cota mai mare ar urma să se aplice celor mai ridicate venituri (percentila 90). Pentru a compensa această creștere, Fondul sugerează reducerea semnificativă sau chiar eliminarea contribuției la asigurările de sănătate.
- De asemenea, FMI spune că fie contribuțiile la sistemul de pensii nu ar trebui să fie deductibile, fie veniturile din pensii ar trebui impozitate.
- Impozitarea capitalului și proprietății: FMI propune majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10% și fuzionarea impozitului pe terenuri și clădiri într-un singur impozit.
- Modificări la TVA și accize: Fondul sugerează creșterea cotelor reduse de TVA la nivelul cotei standard, cu posibila excepție a alimentelor de bază. De asemenea, recomandă majorarea cotei standard de TVA de la 19% la cel puțin 20% în 2025 și ulterior la 21%, aproape de media UE-27 de 22%.
- În ceea ce privește accizele, FMI propune majorări pentru tutun, alcool și combustibili fosili.
De menționat că unele măsuri recomandate de FMI au fost deja luate de România. Spre exemplu, impozitul pe dividende a crescut deja la 10% la începutul acestui an.
Situația economică din România
Aceste recomandări vin în contextul în care România are al treilea cel mai scăzut raport impozite/PIB din Uniunea Europeană.
Potrivit FMI, măsurile propuse, dacă ar fi implementate integral, ar putea genera venituri de cel puțin 1,2% din PIB în 2025.
„Având în vedere că România are al treilea cel mai scăzut raport impozite/PIB din Uniunea Europeană (UE), există o marjă largă pentru ca politica fiscală să completeze transformarea digitală în curs a administrației fiscale pentru a genera venituri suplimentare”, menționează raportul FMI.
Impactul asupra contribuabililor
FMI recunoaște că unele dintre aceste măsuri ar putea avea un impact negativ asupra anumitor categorii de contribuabili.
Pentru a atenua aceste efecte, instituția recomandă implementarea unor programe de sprijin pentru grupurile vulnerabile.
De exemplu, „taxarea suplimentară a carbonului ar trebui să fie însoțită de programe, cum ar fi transferurile de numerar direcționate, pentru a proteja gospodăriile cu venituri reduse de impactul asupra prețurilor la energie”, se arată în raportul FMI.
Reforma sistemului de microîntreprinderi
O altă recomandare importantă vizează reducerea pragului cifrei de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor. Actualul nivel, de 500.000 euro, ar trebui redus substanțial, spune FMI.
FMI sugerează alinierea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA, care este în prezent de 88.500 euro.
Această măsură ar urma să elimine multe entități care utilizează acest regim doar pentru a-și reduce sarcina fiscală.
Impozitarea proprietății
FMI subliniază importanța reformei sistemului de impozitare a proprietății. Instituția recomandă trecerea la un sistem bazat pe valorile de piață și reducerea scutirilor fiscale.
„România ar trebui să utilizeze evaluarea bazată pe valoare acolo unde informațiile de pe piață o permit, atât pentru proprietățile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale, și să reducă scutirile de la impozitul pe terenuri și clădiri, oferind în același timp alte forme de scutire pentru grupurile vulnerabile și contribuabili specifici”, conchide FMI.
Recomandările FMI pentru România vizează o reformă amplă a sistemului fiscal, cu accent pe creșterea veniturilor bugetare și îmbunătățirea echității fiscale.
Sugestiile FMI vin în contextul în care cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede ca deficitul fiscal să scadă treptat de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 și la 3% (sau mai puțin) până în 2031.
România a înregistrat un deficit bugetar de 9,3% din PIB în anul precedent, depășind semnificativ plafonul UE de 3%. Astfel, pe termen scurt, România a convenit cu Comisia Europeană (CE) să întreprindă reforme ale politicii fiscale (nespecificate) pentru a crește veniturile în 2025 cu 1,1% din PIB.
Și majorarea pensiilor a jucat în rol în deficitul bugetar. Economistul-șef al unei bănci importante din România susține că decizia creșterii pensiilor a fost „bomboana de pe coliva deficitului”.
Brinzovenescu 06.06.2025, 14:08
„Recomandarile”creditorilor externi-in general și ale FMI in special-nu ...pot fi refuzate!Daca ai ajuns in situația de a trai din imprumuturi!Vinovat...Georgescu și„rușii”!