Record de procese pentru malpraxis pe numele chirurgului Gheorghe Burnei. Ortopedul a scăpat de închisoare, dar trebuie să plătească despăgubiri celor pe care i-a mutilat

Procesele au ca obiect tragerea la răspundere delictuală pentru malpraxis sau pretenții și au fost deschise de către pacienții mutilați în copilărie de către controversatul ortoped.

Două procese câștigate de reclamanți

Medicul Gheorghe Burnei a scăpat ieftin în penal pe data de 30 martie 2021, atunci când a fost condamnat de Curtea de Apel București la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru luare de mită în formă continuată (20 de acte materiale).

• La fond, pe rolul Tribunalului București, chirurgul fusese condamnat pe data de 16 decembrie 2019 la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare.
• Mai mult, pe 31 ianuarie 2023, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au clasat plângerea penală pe care victimele medicului Burnei au depus-o împotriva acestuia pentru vătămare corporală din culpă.
• Anchetatorii au considerat că faptele s-au prescris, calculând termenul de stingere a răspunderii penale de la data primelor intervenții, nu de la ultimele acte medicale.

În paralel, victimele medicului Gheorghe Burnei au deschis împotriva acestuia numeroase acțiuni în civil, în care cer despăgubiri, procese care încă se judecă pe rolul instanțelor.

Doar doi reclamanți au câștigat până acum procesele intentate medicului și Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii – unul de 100.000 de euro, altul de 260.000 de euro – dar hotărârile nu sunt definitive.

Într-un caz, hotărârea din apel a fost desființată, iar dosarul a fost trimis spre rejudecare (Ioan David Niculae), iar în al doilea caz, hotărârea a fost atacată cu recurs (Amira Hamed).

Restul pacienților mutilați de dr. Gheorghe Burnei așteaptă de opt ani o soluție în primă instanță, fie au pierdut, fie se rejudecă.

Lista dosarelor deschise de victime împotriva medicului Gheorghe Burnei

Iată lista dosarelor civile în care medicul Gheorghe Burnei are în acest moment calitatea de pârât, ordonate în ordine cronologică descrescătoare, de la cel mai nou la cel mai vechi.

Este vorba de dosare identificate ca fiind încă pe rol, nefiind exclus să existe și altele, închise, dar care nu mai figurează pe portalul instanțelor de judecată.

• 35940/3/2024  – Miu Arianna-Maria: dosarul având ca obiect acțiune în răspundere delictuală se judecă pe fond la Tribunalul București, cu următorul termen pe 29 ianuarie 2026.
• 5066/4/2023 – Tufeanu Frăguţa-Ionela: dosarul care are ca obiect acțiune în răspundere delictuală a fost declinat de la Judecătoria Sectorului 4 la Tribunalul București, unde are termen pe 24 februarie 2026.
• 4927/3/2023 – Isbășescu Bogdan Andrei: dosarul care are ca obiect acțiune în răspundere delictuală, încă se judecă pe fond la Tribunalul București, cu următorul termen pe 16 ianuarie 2026.
• 731/4/2023 – Feraru Flavia Priscilla: dosarul care are ca obiect acțiune în răspundere delictuală se judecă pe fond pe rolul Tribunalului București, cu termen pe 24 februarie 2026.
• 898/4/2023 – Necula Ioana Cătălina: dosarul care are ca obiect acțiune în răspundere delictuală se judecă pe rolul Tribunalului București, cu termen pe 26 februarie 2026.
• 24571/4/2022 – Niculae David Ioan a fost supus de medicul Burnei la șase operații inutile, începând cu anul 2011, pe când avea vârsta de 11 ani. Dosarul lui are ca obiect pretenții, iar tânărul a pierdut inițial la Judecătoria Sectorului 4, pe data de 27 iunie 2023. Instanța de fond a constatat că dreptul la acțiunea civilă s-a prescris. Pe data de 10 iulie 2024, Tribunalul București a respins excepția prescripției dreptului la acțiune și l-a obligat exclusiv pe dr. Gheorghe Burnei să-i plătească lui David daune morale de 100.000 de euro. În recurs, pe 12 martie 2025, Curtea de Apel București a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul București.
• 35203/3/2019* – Lupu Andreea-Mihaela. Cauza are ca obiect acțiune în răspundere delictuală și se află în stadiul de rejudecare pe rolul Tribunalului București, cu termen pe 11 februarie 2026.
• 25446/4/2019* – Corduneanu Şerban: cauza are ca obiect acțiune în răspundere delictuală, pe care reclamantul a pierdut-o pe data de 15 aprilie 2025 pe rolul Judecătoriei Sectorului 4. Instanța a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâţii Burnei Gheorghe, Ministerul Sănătăţii și Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie”. Procesul se află în apel la Tribunalul București, unde așteaptă de trei luni să primească un termen de judecată.
• 5514/4/2017* – Drăgoi Elena Ramona (pentru Pisoi Marius Dorel): acțiunea în răspundere delictuală este în stadiul de rejudecare, cu termen pe 21 ianuarie 2026. Pe data de 20 aprilie 2022, Judecătoria Sectorului 4 a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată,  soluție confirmată în apel de Tribunalul București pe 14 iunie 2023. În recurs, pe data de 17 mai 2024, Curtea de Apel București a trimis cauza spre rejudecare.
• 30645/4/2017 – Cerapon Robert Florian (scos din cauză), reprezentat în continuare de Cerapon Ilie Florin şi Cerapon Letiţia. Cauza se judecă încă din 2 februarie 2018 și e abia la fond. Judecătoria Sectorului 4 a stabilit următorul termen pe 21 ianuarie 2026.
• 5513/4/2017 – Bodolan Georgeta: cauza are ca obiect acțiune în răspundere delictuală și se judecă pe fond pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 încă din 20 aprilie 2017. Următorul termen a fost fixat pe 17 decembrie 2025.
• 20729/4/2017 – Durmaz ( fostă Găman) Ana Maria este mama fetiței care a murit pe masa de operație a medicului Burnei în anul 2013, pe când pacienta avea doar opt ani. Legiștii au stabilit ulterior că intervenția chirurgicală era inutilă și greșită. Procesul civil deschis de mama fetiței are ca obiect pretenții și se judecă pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 din 23 decembrie 2019, după ce cauza a fost suspendată în vara anului 2018. Următorul termen pe fond e 9 februarie 2026.
• 33356/4/2016 – Hamed Amira a fost supusă primei intervenții chirurgicale de către dr. Gheorghe Burnei în 1998, pe când avea un an. De atunci, ea a suferit alte zece operații pe parcursul a 17 ani. Pe data de 18 decembrie 2023, Judecătoria Sectorului 4 i-a admis acțiunea și a dispus ca Gheorghe Burnei și Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Sklodowska Curie” să-i plătească Amirei Hamed suma de 125.000 de euro cu titlul de daune morale și 18.775 de lei daune materiale. Pe data de 7 aprilie 2025, în apel, Tribunalul București a crescut cuantumul despăgubirilor la 200.000 de euro daune morale  și 60.000 de euro daune materiale. Cauza va ajunge în recurs la Curtea de Apel București.

Dr. Gheorghe Burnei i-a convins pe judecători că poate să practice în continuare chirurgia încă de când era judecat pentru luare de mită, iar în 2017 s-a pensionat de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii.

În prezent, el e angajat ca medic primar ortoped la Clinca Medical Analysis Constanța și la Clinica Tinos din București, unde doar consultațiile costă 350-400 de lei.

Copilăria de coșmar a Amirei: „Își implora mama să îi taie piciorul”

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 1053/2025 a Tribunalului București prin care judecătorii i-au dat dreptate Amirei Hamed în procesul civil deschis împotriva medicului Gheorghe Burnei și a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii.

Amira Hamed are în prezent 26 de ani, iar operațiile medicului Gheorghe Burnei i-au înrăutățit starea, în loc să o amelioreze. Din datele dosarului rezultă că prima operație din 1998 la care a fost supusă de către dr. Burnei – triplă osteotomie de bazin pentru luxație congenitală de șold – a fost o soluție greșită.

Pe scurt, pentru a evita detaliile de specialitate, medicul a preferat să taie, pe când soluția era „o procedură ortopedică blândă, cu sau fără o perioadă de tracțiune pe benzi adezive”, conform expertizei.

Intervenţiile chirurgicale ulterioare operației iniţiale din data de 9.07.1998 au avut rolul de a corecta deficienţele şi problemele apărute ca urmare a primei intervenţii, au stabilit magistrații.

Iată ce a susținut avocatul Amirei Hamed în fața instanței de judecată:

• „În primul rând, Amira a fost condamnată să petreacă ani buni prin spitale și centre de recuperare, să fie supusă unor intervenţii extrem de dureroase și chiar umilitoare, a fost condamnată la o viață de handicap. Practic, i-a fost încălcat și refuzat dreptul la o viață normală.
• La prima intervenţie chirurgicală, Amira avea doar un an și o lună. Când s-a trezit din anestezie, urla de durere, era de la mijloc în jos pusă în ghips, cu picioruşele desfăcute cu o bară între ele. Au urmat nopţi nedormite și pline de chin. Abia după două luni i-au scos ghipsul, însă mersul era şchiopătat pe partea stângă. Mama ei nu a ştiut că abia începuse coşmarul și nici nu i s-a spus că în șoldul fetiței fusese implantată o bucată BVC (n.r. – biovitroiceramică).
• La 2 ani si 5 luni, Amira a fost din nou operată, de data aceasta, la șoldul drept. Deși nu exista o indicaţie terapeutică și mama a întrebat de ce să fie operată la acest picior pentru că nu are dureri și îl îndoaie normal, medicul i-a spus că știe el ce are de făcut pentru a-i fi bine. La fel, copila a fost în ghips pentru încă două luni, cu aceeași bară între picioare. Ca și după prima intervenţie chirurgicală, durerile erau foarte mari.
• La vârsta de 3 ani și jumătate a fost din nou operată, de data aceasta la șoldul stâng. Mamei i s-a promis că aceasta va fi ultima intervenţie chirurgicală, însă în final, fetița nu mai putea merge și avea dureri mari în zona bazinului, nu mai putea folosi deloc piciorul stâng.
• La vârsta de 8 ani (…) osul iliac nu s-a vindecat, șoldul stâng a rămas în continuare luxat. Amira mergea şchiopătat, iar piciorul stâng era cu câțiva centimetri mai sus decât cel drept.
• La vârsta de 15 ani, piciorul stâng era mai sus decât cel drept, din cauza închiderii precoce a cartilajelor de creştere ale șoldului și ridicării bazinului pe partea stângă.
• La această vârstă, pentru că luxația șoldului persista, s-a efectuat o alungire a piciorului stâng. Când a avut banii, a fost internată pentru montarea fixatorului. Fixatorul era montat de la bazin în jos, pe tot femurul, în jurul genunchiului era un cerc cu cinci spiţe subţiri de jur împrejur, care intrau în genunchi.
• După ce a fost externată, timp de trei luni a fost dezinfectată cu spirt la indicaţiile dr. Burnei și rănile s-au transformat în carne vie. Când o pansa, Amira își implora mama să se oprească sau să îi taie piciorul, numai să nu mai simtă aceste dureri atroce.
• Când venea momentul curăţării rănilor, toată strada auzea ţipetele disperate ale fetei. Tot anul 2013 a fost o perioadă îngrozitoare. Apoi, deși stătea doar în pat, fixatorul s-a rupt și, în final, în decembrie 2013 a fost îndepărtat.
• După un an și câteva luni de la scoaterea fîxatorului, Amira era tot în cârje, nu a mers niciodată la școală, nu și-a cunoscut colegii.
• Handicapul îi controlează viața cotidiană și îi provoacă limitări «la fiecare pas», nu poate merge la cumpărături, nu poate avea hobbyuri precum plimbările în natură, nu știe ce înseamnă dansul, nu va putea purta niciodată pantofi cu toc.
• Starea prezentă a Amirei este una dintre cele mai grave: are dureri în permanență, chiar și atunci când stă, în special în zona pelvină, dar și în zona coloanei lombare și la nivelul piciorului stâng. Nu se poate aşeza în genunchi, mobilitatea piciorului stâng este foarte limitată, poate urca scările doar cu dureri mari, şchiopătează în fiecare zi. Piciorul stâng este ca un corp străin, nu îl poate controla, dar simte durerea”, a arătat avocatul tinerei.

Dr. Burnei, vinovat pentru operații greșite sau nejustificate

Pe data de 7 aprilie 2025, Tribunalul București a majorat daunele la care dr. Gheorghe Burnei și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Sklodowska Curie” au fost obligați să le plătească, în solidar, Amirei Hamed, de la 125.000 de euro la 260.000 de euro, cu următoarea motivare:

• „Referitor la prima intervenţie efectuată în anul 1998 tribunalul nu contestă faptul că nu a fost depistată o eroare de tehnică chirurgicală, însă nu aceasta este fapta ilicită imputată.
• Se desprinde concluzia că, în cazul apelantei reclamante, din documentele medicale puse la dispoziție, nu reies elemente care să susțină indicația terapeutică de reducere deschisă a luxației congenitale de șold raportat la vârsta pacientei, tipul de displazie/luxație de șold, precum și starea acesteia, operațiile de triplă sau dublă osteotomie de bazin fiind destinate pacienţilor cu prezentare tardivă, cu vârsta de peste 2 ani, în cazul în care rezultatele tratamentului conservator sunt nesatisfăcătoare sau când prezentarea tardivă nu permite tratament conservator.
• Prin urmare, decizia de reducere deschisă a luxaţiei congenitale de şold stâng prin triplă osteotomie de bazin nu a fost adecvată în cazul apelantei reclamante, astfel cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă.
• Referitor la utilizarea biovitroceramicii, piesa fasonată, tribunalul constată că fapta ilicită imputată nu are în vedere folosirea acestei piese, în absenţa unei autorizaţii ci, în mod eronat.
•  Or, din această perspectivă, în suplimentul II pct.3.5 la raportul de expertiză medico-legală este arătat faptul că potrivit literaturii de specialitate, acest material este biocompatibil, folosit în cazul pacienţilor cu chist osos solitar sau anevrismal, cu rezultate bune, însă nu s-au găsit informaţii referitoare la utilizarea acestui tip de material în cazul pacienţilor cu luxaţie congenitală de şold.
• Totodată, experţii au concluzionat că decizia terapeutică de a utiliza blocul de material biovitroceramic supradimensionat, generator de complicaţii la nivelul hemibazinului stâng, a fost inadecvată, iar supradimensionarea blocului de biovitroceramică a putut duce la întârziere în consolidare, ulterior transformare în pseudartroză, datorită menţinerii unei distanţe prea mari între suprafeţele tranşei de osteotomie.
• Apelanţii pârâţi au mai susţinut că toate complicaţiile invocate de apelanta reclamantă sunt inerente bolii şi nu se poate stabili cu certitudine o legătură de cauzalitate  între niciuna din intervenţiile chirurgicale şi prejudiciul reclamat.
• Tribunalul reţine că potrivit rapoartelor de expertiză efectuate în cauză următoarele decizii terapeutice au fost inadecvate, nefiind benefice apelantei reclamante şi fiind susceptibile a favoriza evoluţia nefavorabilă a pacientei.
• În egală măsură, prin avizul acordat de Comisia Superioară Medico-Legală la data de 20.07.2022 s-a arătat că în cazul unor articulaţii instabile, precum în cazul de faţă, nu există o justificare pentru efectuarea intervenţiei chirurgicale de alungire a oaselor lungi întrucât alungirea determină accentuarea instabilităţii, iar intervenția chirurgicală asupra șoldului drept nu era necesară, având în vedere că imaginile radiologice inițiale ale șoldului drept apar ca fiind normale fără a necesita un tratament chirurgical la acest nivel.
• Totodată, rapoartele de expertiză medico-legală au mai menţionat că apariţia necrozei acetabulare a fost cauzată de realizarea unor intervenţii medicale consecutive uneia nestandardizate, nerecomandate raportat la afecţiune şi vârsta pacientei, astfel că se află în legătură de cauzalitate cu intervenţia chirurgicală din 1998.
• S-a mai concluzionat în cuprinsul rapoartelor în sensul că intervenţia chirurgicală iniţială (reducerea deschisa a luxaţiei congenitale de şold şi tripla osteotomie de bazin) nu a reuşit să corecteze poziţia vicioasa a capului femural din afara acetabulului şi să corecteze deformările osoase prezente în luxaţia congenitală de şold, la vârsta pacientei de la momentul la care a fost practicată această intervenţie chirurgicală, iar intervenţiile ulterioare au avut rolul de a corecta deformările iniţiale ale acetabulului şi femurului proximal care se regăsesc în luxaţia congenitală de şold, însă rezultatul pe termen lung al acestor proceduri chirurgicale nu a fost cel scontat.
• În concluzie, starea actuală a apelantei reclamante este urmarea faptei ilicite imputate, respectiv atât a intervenţiei chirurgicale iniţiale, cât şi a celor ulterioare care au avut ca scop corectarea deformărilor din cadrul primei intervenţii.
• Fapta are caracter ilicit, existând eroare profesională derivată din soluţiile inadecvate alese, în vederea tratării problemei medicale a apelantei reclamante, astfel cum acestea au fost redate anterior, soluţii care se reflectă în intervenţiile chirurgicale impropriii, efectuate, care nu au avut rezultatul scontat”, notează judecătorii în documentul citat.

Tribunalul: „Prejudiciul suferit de reclamantă este ireversibil”

Instanța de apel a apreciat că suma de 200.000 de euro daune morale și 60.000 de euro pot cel mult alina suferințele la care tânăra a fost supusă de către medicul Gheorghe Burnei.

• „Apelanta reclamantă a fost supusă la 11 intervenţii chirurgicale începând cu anul 1998, deci de la vârsta de 1 an, şi până în anul 2014, intervenţii care în raport de ceea ce au presupus a fi realizat i-au produs suferinţe fizice cumplite întrucât au presupus tăierea şi realinierea oaselor pelvine, inserarea unui bloc de biovitroceramică supradimensionat, montarea unui fixator extern şi extragerea acestuia înaintea consolidării definitive a focarelor de osteotomie urmată de fractură de femur stâng, apariţia unei necroze aseptice de cap femural.
• Concluzia care se desprinde este că prejudiciul suferit de apelanta reclamantă este ireversibil, iar suferinţa provocată se întinde pe o perioadă lungă de timp, începând cu primul an de viaţă şi continuând până în momentul de faţă.
• De asemenea, suferințele apelantei reclamante s-au manifestat nu doar în plan fizic ci și în plan psihic.
• În aceeaşi ordine de idei, intervenţiile medicale suferite şi urmările acestora au produs consecinţe şi în privinţa vieţii familiale şi sociale a apelantei reclamante acesta fiind privată de posibilitatea de a desfăşura anumite activităţi profesionale, sportive sau artistice, de a face călătorii mai îndepărtate.
• Mai este de menţionat că întreaga copilărie a apelantei reclamante a fost marcată de intervenţiile chirurgicale realizate, aceasta neputându-se bucura de vârsta considerată ca fiind cea mai fericită în evoluţia unui om, de jocurile şi distracţiile specifice acesteia ci, din contră, având de suportat suferinţele generate de cele unsprezece intervenţii chirurgicale, astfel cum au fost evidenţiate anterior.
• În concluzie, tribunalul apreciază că (…) suma de 200.000 de euro daune morale are un cuantum rezonabil, echitabil şi susceptibil a atinge finalitatea de compensare, atenuare sau măcar alinare a suferinţelor ce au fost cauzate”, se mai arată în motivare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro