Rețelele de crimă organizată folosesc jocurile video și smartphone-urile pentru a ademeni copii și adolescenți spre acte de violență extremă, inclusiv tortură și crime. Avertismentul vine chiar de la Catherine De Bolle, directoarea executivă a Europol, care spune că aceste grupări reprezintă „cea mai mare amenințare criminală la adresa Uniunii Europene”.
Cuprins:
Într-un interviu acordat publicațiilor POLITICO și Welt, De Bolle a descris un tablou șocant al modului în care infractorii transformă copiii în instrumente de violență.
„Utilizarea copiilor ca arme pentru grupările de crimă organizată este ceea ce se întâmplă în acest moment pe pământ european”, a spus ea. „Îi transformă pe copii în arme pentru a-i tortura sau a-i ucide. Nu mai este vorba despre furturi mărunte. Este vorba despre infracțiuni mari”.
Asta în timp Uniunea Europeană îi acuză pe giganții jocurilor video că îi fac pe copii dependenți în mod intenționat.
Europol spune că fenomenul atinge niveluri nemaiîntâlnite. De Bolle a vorbit despre cazul care a marcat cel mai puternic echipele agenției: „Cel mai grav caz pe care l-am văzut a fost cel al unui băiat căruia i s-a ordonat să-și ucidă sora mai mică, ceea ce s-a și întâmplat. Este crud, nu am mai văzut așa ceva”.
Potrivit acesteia, infractorii nu se limitează la manipulare în scopuri criminale. Există indicii că tinerii sunt folosiți inclusiv de actori statali ostili pentru spionaj sau pentru operațiuni de tip hibrid, fiind instruiți să filmeze sau să intercepteze clădiri guvernamentale fără să-și dea seama de miza reală.
Totul începe, de multe ori, aparent banal. Infractorii se alătură jocurilor video multiplayer unde există funcții de chat. Acolo discută cu copilul despre subiecte inofensive, precum animalele de companie sau familia. Când reușesc să obțină încrederea, mută discuțiile în conversații private și cer informații personale, inclusiv adresa.
Din acel moment, manipularea se transformă în presiune directă. Copiii sunt amenințați, șantajați sau mituiți pentru a comite fapte violente. Europol are documentate 105 cazuri în care minori au fost implicați în infracțiuni violente „executate ca serviciu”, inclusiv 10 crime la comandă. Tentativele eșuează uneori doar pentru că cei mici nu au experiența necesară pentru a duce la capăt actele cerute.
De Bolle spune că unele grupări recurg la metode terifiante pentru a se asigura că tânărul execută ordinele.
„Avem și copii care nu execută ordinul și apoi (infractorii) ucid animalul de companie al copilului, astfel încât copilul știe foarte bine: «Știm unde locuiți, știm cine sunteți, vă veți supune și, dacă nu o faceți, vom merge chiar mai departe și vă vom ucide mama sau tatăl»“.
Copiii sunt atrași nu doar prin amenințări, ci și prin bani. Unele rețele oferă până la 20.000 de dolari pentru o crimă. Uneori plătesc, alteori nu. Victimele nu sunt doar tinerii vulnerabili, cu probleme emoționale sau expuși hărțuirii la școală.
„Este vorba și despre alții, tineri care nu sunt vulnerabili, ci își doresc doar pantofi noi, pantofi foarte scumpi”, explică De Bolle.
Directoarea Europol spune că anumite rețele conexe statelor ostile folosesc aceleași tehnici pentru a transforma copiii în instrumente ale războiului hibrid.
„Tinerii agresori ascultă statul străin, ascultă comunicarea din jurul clădirilor”, a declarat ea.
Atunci când un copil este prins de poliție, infractorii renunță imediat la el și recrutează altul. „Părinții se învinovățesc în multe cazuri. Nu înțeleg cum este posibil”, spune De Bolle. „Problema este că nu ai acces la tot ceea ce face copilul tău și respecți și intimitatea copiilor tăi. Dar, ca părinte, trebuie să vorbești despre pericolele internetului”.
Fenomenul copiilor recrutați pentru violență nu este singura îngrijorare a Europol. De Bolle spune că agenția vede acum metode criminale tot mai sofisticate, inclusiv:
Infractorii folosesc nave semisubmersibile pentru a duce cocaina din America de Sud până la coasta Atlanticului european. Acolo, bărci rapide preiau încărcătura și o descarcă în Portugalia. Este o alternativă la porturile supravegheate precum Hamburg, Rotterdam sau Anvers.
„Inteligența artificială este un multiplicator pentru criminalitate”, avertizează De Bolle. Phishing-ul devine tot mai greu de detectat, iar fraudele romantice sunt „în plină expansiune”, pentru că „oamenii caută dragostea, inclusiv online”.
Profund îngrijorător este și fenomenul deepfake-urilor și al sistemelor automate de generare a vocii, pe care nici măcar autoritățile nu le pot identifica ușor. „Tehnologia nu există încă pentru a face diferența”, spune șefa Europol.
Pentru a combate aceste rețele, Europol spune că are nevoie de acces la mesajele criptate, dar numai cu aprobarea unui judecător.
„Când un judecător decide că trebuie să avem acces la date, furnizorii online ar trebui să fie obligați să ne acorde acces la această comunicare criptată”, spune De Bolle. „Altfel, vom fi orbi și atunci nu ne vom putea face treaba”.
UE dezbate intens cum poate fi supravegheat internetul fără a încălca drepturile utilizatorilor, dar protejând în același timp copiii și persoanele vulnerabile.
„Pentru că ei sunt viitorul Uniunii Europene. Dacă îi pierzi, pierzi totul”, spune Catherine De Bolle.