“Mânie, furie, disperare și lipsă de speranță”. Cum a declanșat uciderea lui George Floyd revoltele din SUA, într-o societate deja tensionată de criza COVID
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Moartea lui George Floyd, filmată de aproape și mediatizată în întreaga lume, istoria abuzurilor poliției și a discriminării la adresa populației de culoare din SUA, răspunsul agresiv al autorităților, dar și climatul politic tensionat întreținut inclusiv de administrația lui Donald Trump sunt ingredientele revoltei care a cuprins în ultimele zile America, scriu Business Insider și New York Times.
Cuprins:
- O moarte groaznică, surprinsă de camerele video
- Pandemia a accentuat inegalitățile
- Administrația Trump a încurajat militarizarea și tacticile agresive ale poliției
- Răspunsul autorităților a alimentat furia
- Climatul politic a încurajat extremismul
- Distanța uriașă dintre polițiști și protestatari
- Proteste fără lideri, în era rețelelor sociale
Protestele care au urmat morții lui George Floyd, un bărbat de culoare, în custodia poliției din Minneapolis, s-au transformat rapid într-o revoltă care a cuprins aproape întreaga țară.
Răspunsul poliției, care a folosit gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene, nu a ajutat la calmarea situației, așa cum nu au ajutat nici actele violente extreme comise de unii protestatari.
Limbajul lui Donald Trump, care i-a amenințat pe manifestanți cu intervenția armatei, a turnat și el gaz peste focul revoltei, care a continuat, neabătută, în ciuda restricțiilor de circulație impuse în mai multe orașe.
America s-a confruntat în mai multe rânduri cu episoade ale brutalității poliției, iar unele au fost urmate de proteste violente, dar aceste manifestații sunt mai intense și mai extinse în țară.
Care sunt motivele?
O moarte groaznică, surprinsă de camerele video
Moartea lui George Floyd, scrie Business Insider, este o oroare tragică. Floyd a murit după ce un ofițer de poliție i-a ținut genunchiul pe gât aproape nouă minute, timp în care el s-a rugat de polițiști să îl lase în pace și a repetat cu disperare: “Nu pot să respir”.
Faptul că această moarte a fost surprinsă de camerele video i-a obligat pe toți americanii să fie martori direcți ai acestei orori.
Americanii de culoare s-au văzut pe ei înșiși sau și-au văzut apropiații în imaginile filmate, care au circulat intens în întreaga lume.
Iar mulți americani albi au văzut, în cele din urmă, rasismul, brutalitatea, teama și nedreptățile cu care americanii de culoare s-au confruntat dintotdeauna în SUA.
Pandemia a accentuat inegalitățile
Epidemia de COVID-19 a lovit comunitățile americanilor de culoare din zonele urbane ale Americii în mod deosebit.
Rata mortalității și rata șomajului generat de oprirea economiei au fost mult mai mari printre americanii de culoare, prin urmare, problemele și temerile financiare ale acestora s-au accentuat.
“Când oamenii sunt săraci și nu există nici un fel de ajutor, nu există un lider, nu există claritate cu privire la ce va urma, avem condițiile întrunite pentru mânie, furie, disperare și lipsă de speranță, iar aceasta este o combinație foarte volatilă”, spune profesorul Keeanga-Yamahtta Taylor, de la Princeton, pentru New York Times.
Inegalitățile din societatea americană erau vizibile de multă vreme, inclusiv în Minneapolis, unde a avut loc moartea lui Floyd, un oraș prosper și progresist, dar unde americanii de culoare câștigă mai puțini bani, au un acces mai redus la educație și au o rată mai mare a șomajului.
Administrația Trump a încurajat militarizarea și tacticile agresive ale poliției
Actualul președinte a eliminat reformele din timpul mandatelor lui Obama, care aveau rolul de a de-escalada conflictul dintre polițiști și cetățeni.
Spre exemplu, Departamentul Justiției din administrația Trump a renunțat la măsurile care restricționau vânzarea de echipament militar către departamentele de poliție.
Asta deși cercetările au arătat că polițiștii militarizați sunt cei mai violenți polițiști.
Iar președintele i-a încurajat pe polițiști să fie mai agresivi în tratarea suspecților aflați în custodie.
Într-un clip din 2017, care a reînceput să circule zilele acestea, președintele le cere polițiștilor să “nu fie prea drăguți” cu suspecții.
Răspunsul autorităților a alimentat furia
Nici amenințările lui Trump, nici măsurile luate de diverse autorități din mai multe orașe nu i-au descurajat pe protestatari.
Intervențiile în forță, documentate pe larg în presă, au stârnit, de fapt, mai multă revoltă.
Este cazul incidentului de luni, din fața Casei Albe, când poliția a dispersat cu violență mulțimea pașnică pentru ca Trump să poată poza cu Biblia în fața unei biserici.
Here's the moment where police fired teargas into a crowd of peaceful protesters in Lafayette Park, just minutes before Trump's address in the Rose Garden. pic.twitter.com/KPjxMKdDyx
— Cameron Peters (@jcameronpeters) June 1, 2020
În plus, restricțiile de circulație impuse pe timpul serii și al nopții în mai multe orașe par să fi amplificat violențele, în mod paradoxal, scrie Business Insider.
Climatul politic a încurajat extremismul
Tensiunile politice și limbajul extrem folosit în discursul public, inclusiv cel al președintelui Donald Trump, au oferit o bază pentru extremism.
Majoritatea protestatarilor sunt pașnici, dar există o minoritate care își propune deocamdată să genereze dezordine.
În ciuda unor apeluri la calm, inclusiv din partea familiei lui George Floyd sau din partea unor personalități precum rapperul Killer Mike, aceste violențe nu s-au oprit.
Distanța uriașă dintre polițiști și protestatari
Polițiștii și protestatarii nu sunt prieteni, evident, dar distanța politică dintre ei este cu atât mai evidentă în cazul acestor manifestații.
Asta cu atât mai mult cu cât forțele de ordine au devenit mai conservatoare și mai orientate către președintele Trump în ultimii ani, scrie Business Insider.
Mulți polițiști au o problemă directă cu protestatarii, dar și cu jurnaliștii care relatează din mijlocul manifestațiilor. Lucru vizibil în numeroasele abuzuri ale forțelor de ordine împotriva jurnaliștilor, în ultimele zile.
Un amănunt interesant este acela că polițiștii nu locuiesc în general în zonele unde lucrează. Nu îi cunosc pe protestatari, nu sunt vecini cu ei.
Proteste fără lideri, în era rețelelor sociale
Internetul și rețelele sociale au permis organizarea unor proteste descentralizate, fără lideri, care reduc posibilitatea unor tratative între autorități și manifestanți.
În cele mai multe orașe este neclar cum ar putea edilii sau șefii poliției să oprească manifestațiile, indiferent dacă sunt sau nu de acord cu motivele protestatarilor.
Nu există, pur și simplu, nici un lider cu care oficialii ar putea vorbi.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
