“Mânie, furie, disperare și lipsă de speranță”. Cum a declanșat uciderea lui George Floyd revoltele din SUA, într-o societate deja tensionată de criza COVID

Protestele care au urmat morții lui George Floyd, un bărbat de culoare, în custodia poliției din Minneapolis, s-au transformat rapid într-o revoltă care a cuprins aproape întreaga țară.

Răspunsul poliției, care a folosit gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene, nu a ajutat la calmarea situației, așa cum nu au ajutat nici actele violente extreme comise de unii protestatari.

Limbajul lui Donald Trump, care i-a amenințat pe manifestanți cu intervenția armatei, a turnat și el gaz peste focul revoltei, care a continuat, neabătută, în ciuda restricțiilor de circulație impuse în mai multe orașe.

America s-a confruntat în mai multe rânduri cu episoade ale brutalității poliției, iar unele au fost urmate de proteste violente, dar aceste manifestații sunt mai intense și mai extinse în țară.

Care sunt motivele?

O moarte groaznică, surprinsă de camerele video

Moartea lui George Floyd, scrie Business Insider, este o oroare tragică. Floyd a murit după ce un ofițer de poliție i-a ținut genunchiul pe gât aproape nouă minute, timp în care el s-a rugat de polițiști să îl lase în pace și a repetat cu disperare: “Nu pot să respir”.

Faptul că această moarte a fost surprinsă de camerele video i-a obligat pe toți americanii să fie martori direcți ai acestei orori.

Recomandări

Verdict în cazul angajatei Atos care s-a sinucis la Timișoara. Explicațiile șefei ITM, al cărei soț lucrează la firma controlată: „Evenimentul neplăcut s-a petrecut după orele de program”

Americanii de culoare s-au văzut pe ei înșiși sau și-au văzut apropiații în imaginile filmate, care au circulat intens în întreaga lume.

Iar mulți americani albi au văzut, în cele din urmă, rasismul, brutalitatea, teama și nedreptățile cu care americanii de culoare s-au confruntat dintotdeauna în SUA.

Pandemia a accentuat inegalitățile

Epidemia de COVID-19 a lovit comunitățile americanilor de culoare din zonele urbane ale Americii în mod deosebit.

“Când oamenii sunt săraci și nu există nici un fel de ajutor, nu există un lider, nu există claritate cu privire la ce va urma, avem condițiile întrunite pentru mânie, furie, disperare și lipsă de speranță, iar aceasta este o combinație foarte volatilă”, spune profesorul Keeanga-Yamahtta Taylor, de la Princeton, pentru New York Times.

Recomandări

Un englez deține în România cea mai mare cramă din Europa de Est. „Era ca în Vestul Sălbatic. Dacă nu vindeam, nu mâncam”

Inegalitățile din societatea americană erau vizibile de multă vreme, inclusiv în Minneapolis, unde a avut loc moartea lui Floyd, un oraș prosper și progresist, dar unde americanii de culoare câștigă mai puțini bani, au un acces mai redus la educație și au o rată mai mare a șomajului.

Administrația Trump a încurajat militarizarea și tacticile agresive ale poliției

Actualul președinte a eliminat reformele din timpul mandatelor lui Obama, care aveau rolul de a de-escalada conflictul dintre polițiști și cetățeni.

Spre exemplu, Departamentul Justiției din administrația Trump a renunțat la măsurile care restricționau vânzarea de echipament militar către departamentele de poliție.

Asta deși cercetările au arătat că polițiștii militarizați sunt cei mai violenți polițiști.

Iar președintele i-a încurajat pe polițiști să fie mai agresivi în tratarea suspecților aflați în custodie.

Într-un clip din 2017, care a reînceput să circule zilele acestea, președintele le cere polițiștilor să “nu fie prea drăguți” cu suspecții.

Recomandări

Povestea celei mai spectaculoase evadări din lume. 389 de prizonieri au fugit din închisoarea din Jehanabad. „Suntem maoiști!”

Răspunsul autorităților a alimentat furia

Nici amenințările lui Trump, nici măsurile luate de diverse autorități din mai multe orașe nu i-au descurajat pe protestatari.

Intervențiile în forță, documentate pe larg în presă, au stârnit, de fapt, mai multă revoltă.

Este cazul incidentului de luni, din fața Casei Albe, când poliția a dispersat cu violență mulțimea pașnică pentru ca Trump să poată poza cu Biblia în fața unei biserici.

Here's the moment where police fired teargas into a crowd of peaceful protesters in Lafayette Park, just minutes before Trump's address in the Rose Garden. pic.twitter.com/KPjxMKdDyx
— Cameron Peters (@jcameronpeters) June 1, 2020
 

În plus, restricțiile de circulație impuse pe timpul serii și al nopții în mai multe orașe par să fi amplificat violențele, în mod paradoxal, scrie Business Insider.

Climatul politic a încurajat extremismul

Tensiunile politice și limbajul extrem folosit în discursul public, inclusiv cel al președintelui Donald Trump, au oferit o bază pentru extremism.

Majoritatea protestatarilor sunt pașnici, dar există o minoritate care își propune deocamdată să genereze dezordine.

În ciuda unor apeluri la calm, inclusiv din partea familiei lui George Floyd sau din partea unor personalități precum rapperul Killer Mike, aceste violențe nu s-au oprit.

Distanța uriașă dintre polițiști și protestatari

Polițiștii și protestatarii nu sunt prieteni, evident, dar distanța politică dintre ei este cu atât mai evidentă în cazul acestor manifestații.

Asta cu atât mai mult cu cât forțele de ordine au devenit mai conservatoare și mai orientate către președintele Trump în ultimii ani, scrie Business Insider.

Un amănunt interesant este acela că polițiștii nu locuiesc în general în zonele unde lucrează. Nu îi cunosc pe protestatari, nu sunt vecini cu ei.

Proteste fără lideri, în era rețelelor sociale

Internetul și rețelele sociale au permis organizarea unor proteste descentralizate, fără lideri, care reduc posibilitatea unor tratative între autorități și manifestanți.

În cele mai multe orașe este neclar cum ar putea edilii sau șefii poliției să oprească manifestațiile, indiferent dacă sunt sau nu de acord cu motivele protestatarilor.

Nu există, pur și simplu, nici un lider cu care oficialii ar putea vorbi.

Urmărește-ne pe Google News