România aprobă construirea unui singur reactor modular la Doicești: condiția pusă pentru a plăti și pentru celelalte 5

România investește în primul reactor nuclear modular

Decizia finală de investiție a fost aprobată de Adunarea Generală a Acționarilor Nuclearelectrica, cu sprijinul Ministerului Energiei, conform Profit.ro. Proiectul prevede inițial instalarea unui singur reactor de 77 MW, urmând ca celelalte cinci module să fie achiziționate doar dacă primul funcționează conform așteptărilor.

Acesta va fi dezvoltat de RoPower Nuclear SA, un parteneriat format din Nuclearelectrica și Nova Power&Gas. În baza studiului de fezabilitate, RoPower a selectat scenariul A1.3, care presupune două opțiuni pentru implementarea etapizată a proiectului:

– Achiziționarea unui singur modul, urmând ca restul de cinci module să fie achiziționate doar după confirmarea funcționării corecte a primului reactor.

– Achiziționarea tuturor celor șase module, dar cu obligația ca NuScale să ramburseze costurile pentru cinci dintre ele dacă primul reactor nu îndeplinește specificațiile de proiectare.

Construcția primului reactor ar urma să fie finalizată în iulie 2033, iar întreaga centrală de 462 MW este programată să devină operațională până în decembrie 2034. Investiția totală estimată anterior de Ministerul Energiei se ridică la aproximativ 4,9 miliarde de euro, însă o cifră actualizată nu a fost încă dezvăluită.

Costul primului reactor SMR la Doicești

Până la începerea propriu-zisă a construcției, estimată pentru mai 2026, sunt necesare investiții de aproximativ 600 de milioane de dolari. Aceste fonduri vor acoperi etapele premergătoare construcției, cunoscute sub denumirea de etapă pre‑EPC (proiectare, achiziții și construcție). Bugetul pentru activitățile necesare până la această etapă este de 6 milioane de dolari și va fi finanțat din fondurile rămase ale unui împrumut de 14 milioane de dolari acordat de Nuclearelectrica către RoPower Nuclear SA.

În plus, RoPower încearcă să atragă noi investitori, după ce Ministerul Energiei a refuzat de două ori includerea în acționariat a fondului de investiții sud-coreean DSPE Beta Private Equity Fund. Conform documentației, aprobarea pentru inițierea etapei pre-EPC va fi solicitată în mai 2026, iar această fază va dura aproximativ 15 luni.

România are mai multe proiecte cu investitori din SUA

De asemenea, un plan strâns legat de parteneriatul strategic cu Statele Unite îl reprezintă Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, proiect care a evoluat într-o colaborare internațională destul de complexă.

Proiectul construcției Unităților 3 și 4 de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă reprezintă în prezent cel mai ambițios demers de securitate energetică al României, fiind consolidat printr-un parteneriat internațional de anvergură între statele democratice din spațiul euro-atlantic. Această investiție strategică se bazează pe expertiza unui consorțiu de renume mondial condus de companiile americane Fluor și Sargent & Lundy, care asigură managementul proiectului și ingineria de înaltă precizie. Tehnologia utilizată rămâne cea de tip CANDU 6, furnizată de grupul canadian AtkinsRéalis, în timp ce partenerii europeni precum Ansaldo Nucleare din Italia și Framatome din Franța contribuie cu sisteme critice și componente de ultimă generație.

Pilonul principal care garantează viabilitatea acestui proiect este structura solidă de finanțare, susținută direct de guvernele statelor partenere prin intermediul agențiilor de credit pentru export. Statele Unite participă cu o finanțare istorică de 3 miliarde de dolari prin US EXIM, completată de sprijinul Canadei, care a confirmat la Ottawa un buget de 3 miliarde de dolari canadieni. Italia s-a alăturat acestui efort financiar cu suma de 2 miliarde de euro, angajament oficializat în februarie 2024. În paralel, statul român și-a asumat rolul de garant și finanțator principal, oferind toate resursele necesare pentru a transforma această investiție într-o realitate industrială.

Aflat acum în faza lucrărilor preliminare, proiectul se îndreaptă spre termenele de finalizare stabilite pentru anii 2031 și 2032. Odată ce ambele unități vor intra în exploatare comercială, centrala de la Cernavodă va furniza peste o treime din necesarul de electricitate al țării, asigurând o energie curată și stabilă pentru generațiile următoare. Această colaborare internațională nu doar că dublează capacitatea de producție nucleară a României, dar consolidează poziția strategică a țării ca hub energetic regional, independent de influențele geopolitice externe și complet aliniat la obiectivele de decarbonizare ale Uniunii Europene.

Nicuşor Dan, invitat să participe, la Washington, la prima reuniune a Consiliului de Pace

În contextul în care proiectele României, care includ și investitori americani, merg bine preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, recent, faptul că a fost invitat să participe la prima reuniune a Consiliului de Pace, care va avea loc la Washington, pe 19 februarie.

Preşedintele a precizat că, de când România a primit invitaţia de a se alătura Consiliului, în ianuarie 2026, au fost demarate discuţii cu autorităţile americane pentru a analiza compatibilitatea prevederilor Cartei Consiliului de Pace cu obligaţiile internaţionale deja asumate de statul român.

„Decizia privind participarea României la evenimentul din 19 februarie va fi luată în urma discuţiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii faţă de ţări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar îşi doresc să adere în condiţiile revizuirii Cartei”, a spus Nicuşor Dan.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE