România cere acordul Emiratelor Arabe Unite pentru a-l urmări penal pe Horațiu Potra. Cum au ajuns procurorii la mâna statului din Golful Persic

Reținut pe aeroportul din Dubai

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a obținut, pe 30 decembrie 2025, la Tribunalul Sibiu, sesizarea Ministerului Justiției în vederea formulării solicitării către autoritățile din Emiratele Arabe Unite pentru obținerea acordului acestei țări în vederea derulării urmăririi penale în noul dosar. 

Potra a fost reținut pe 24 septembrie 2025, pe aeroportul din Dubai, înainte să se îmbarce într-un zbor spre Moscova, alături de fiul și nepotul său. Pe 20 noiembrie 2025, Horațiu Potra, fiul său Dorian Potra și nepotul său Alexandru Cosmin Potra au fost aduși în România ca urmare a punerii în executare a mandatului internațional de arestare preventivă emis în dosarul trimis în judecată.

Pentru că Potra beneficiază de regula „specialității”, la care a refuzat să renunțe, orice altă acuzație adusă acestuia trebuie să aibă acordul Emiratelor Arabelor Unite (EAU) pentru a se putea derula urmărirea penală. Prin urmare, pentru noile fapte, Parchetul General, a trebuit să urmeze procedura prevăzută de lege. 

Mercenarul a încercat să întârzie procedura

Potrivit hotărârii instanței din Sibiu, județ unde își are domiciliul Horațiu Potra, acesta urmează să fie urmărit penal, dacă autoritățile din EAU sunt de acord, și pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată (în forma rezultată ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 126/2024), delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată și spălarea banilor în formă continuată. Cea mai gravă dintre aceste infracțiuni, cea de spălare a banilor, se pedepsește de legislația română cu până la 12 ani de închisoare. 

Avocatul mercenarului a încercat să întârzie cercetările, susținând că aceste tipuri de fapte penale nu sunt pedepsite în țara de unde a fost extrădat clientul său. Astfel, s-a solicitat emiterea unei adrese către statul din zona Golfului Persic pentru ca acesta să lămurească dacă aceste infracțiuni sunt incriminate și în legislația lor, și doar ulterior să se ceară acordul pentru urmărirea penală. 

„Emiratele Arabe sunt într-o zonă economică numită Free Zone, în care ei nu percep taxe și impozite și nu prevăd această obligație de declarare a taxelor și impozitelor, așa cum este în România. (…) România nu are tratat de colaborare cu Emiratele pe aceste chestiuni și nu există nici raporturi de reciprocitate. Nu există niciun tratat bilateral, singura înțelegere pe care România o are cu Emiratele este o chestiune care privește dubla impozitare. (…)  

Trebuie explicat pentru că tot ceea ce zice autorul ordonanţei de extindere a urmării penale, este că spălarea de bani constă în faptul că s-au încheiat niște promisiuni de vânzare ceea ce nu este suficient pentru ca cineva să poată determina dacă asta este infracțiune sau nu.(…) Până la momentul la care instanţa poate să admită această cerere, trebuie să se lămurească dacă aceste infracțiuni sunt incriminate și în legislația Emiratelor Arabe Unite, pentru că extrădarea poate fi admisă numai dacă fapta este prevăzută ca infracțiune”, a susținut avocatul, potrivit dezbaterilor ce au avut loc în cauză. 

Sechestru pe conturile și bunurile lui Potra

Procurorul a cerut respingerea solicitării și a precizat că ordonanța de efectuare în continuare a urmăririi penale, ordonanța de extindere, „sunt suficient de explicative ca să permită statului arab, statului Emiratele Arabe Unite să analizeze dacă există incriminarea respectivă în legislația lor cu menţiunea că acestea au posibilitatea să ceară lămuriri suplimentare”. 

În final, magistratul de la Tribunalul Sibiu a fost de acord cu cererea Parchetului General, cererea urmând a fi transmisă autorităților din Emiratele Arabe Unite prin intermediul Ministerului Justiției.

În acest dosar, în luna iulie 2025, procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au pus sechestru asigurător pe conturile şi bunurile lui Horaţiu Potra. 

Măsura a vizat peste 24 de milioane de lei, aproape 30 de kilograme de aur, un imobil din Bucureşti şi 11 imobile şi apartamente din Sibiu. Mercenarul este acuzat că s-a sustras de la plata obligaţiilor fiscale pentru veniturile de peste 72 de milioane de lei obţinute între iunie 2023 şi noiembrie 2024 din prestarea, în Congo, a unor servicii de management al securităţii, venituri transferate ulterior, prin circuite comerciale şi financiare fictive, în conturile personale sau ale unor entităţi juridice, înregistrate în Emiratele Arabe Unite. 

Astfel, a fost cauzat bugetului de stat un prejudiciu în valoare totală de aproape 1,5 milioane de euro.

În mod concret, procurorii susțin că, în perioada decembrie 2022 – martie 2023, Horaţiu Potra, în calitate de administrator al unei societăţi, s-a sustras, de asemenea, de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, beneficiind de ajutorul altui suspect (reprezentant legal al unei societăţi comerciale) şi urmărit penal, la rândul său, pentru complicitate evaziune fiscală, delapidare şi spălarea banilor. 

Operațiuni fictive înregistrate în contabilitate

Concret, Potra a înregistrat în evidenţele contabile şi fiscale ale societăţii sale operaţiuni comerciale fictive, constând în achiziţii de servicii în valoare totală de 18.817.521,44 de lei, efectuate în baza a 21 de facturi fiscale, emise de cea de-a doua societate, prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma de 1.839.656 de lei (echivalentul a 370.989 de euro).

În ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, din probatoriul administrat a reieşit că, în perioada decembrie 2022 – aprilie 2023, în calitate de administrator al unei societăţi, Potra, beneficiind de ajutorul celui de-al doilea suspect, şi-a însuşit, din patrimoniul societăţii, suma de 12.200.725 de lei, prin crearea şi implementarea unui circuit comercial fictiv. 

Acesta a constat în încheierea unui acord de consultanţă, având ca obiect „servicii de consultanţă şi instruire în domeniul securităţii”, în baza căruia au fost emise 22 de facturi fiscale, în valoare de 18.979.804,53 de lei, decontate integral prin 22 de transferuri bancare. 

În legătură cu fapta de spălare a banilor în formă continuată, procurorii susțin că în perioada martie 2023 – noiembrie 2024 Horațiu Potra, beneficiind de ajutorul unei a treia persoane, a disimulat, prin încheierea unor acte juridice bilaterale fictive, adevărata natură a provenienţei în patrimoniul său (2.538.865 USD), dar şi în cel al societăţii sale (477.600 USD) a sumei totale de 3.016.465 USD (echivalentul a 13.583.468 de lei), obţinute anterior din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi delapidare. În acest dosar se fac cercetări și în legătură cu alte persoane care l-ar fi sprijinit pe mercenar.

Horațiu Potra și Călin Georgescu au fost trimiși în judecată pe 16 septembrie 2025, alături de alte 20 de persoane, pentru tentativă la acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro