România se confruntă cu un deficit sever de forță de muncă, peste media UE. Cristian Popa, BNR: Demografia nu ne este favorabilă

Deficitul de forță de muncă lovește atât la bază, cât și la vârf

Potrivit celui mai recent raport al BNR, cu toate că există unele semnale de ameliorare, deficitul de forță de muncă rămâne o problemă presantă.

Cristian Popa consideră, în urma raportului BNR, că acest fenomen se vede în sondaje și în indicatorii de tensionare ai pieței muncii, unde 40% dintre companii consideră lipsa personalului calificat ca fiind o problemă presantă.

„Acest deficit lovește atât la bază, cât și la vârf: cel mai acut se manifestă la ocupații cu competențe elementare, dar persistă și în IT&C, științe, inginerie și sănătate”, a precizat Cristian Popa, într-o postare pe rețeaua LinkedIn.

El mai consideră că piața muncii, în mod paradoxal, este, în același timp, „relativ tensionată (cu deficit de forță de muncă), dar și dispune de rezerve importante”.

„Asta pentru că avem una dintre cele mai mici rate de participare a forței de muncă din UE (deci oameni care ar putea, dar, cel puțin formal, nu muncesc, mai ales în rândul tinerilor, al femeilor și al minorității rome) și una dintre cele mai mari rate ale tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nici nu participă la activități de formare profesională”, a mai adăugat acesta.

„Provocările actuale ale pieței muncii, conturate în contextul celei de-a patra revoluții industriale – aflată în plină desfășurare -, gravitează în jurul integrării noilor tehnologii bazate pe inteligența artificială, manipulării bazelor mari de date, robotizării și automatizării procesului de producție. Resursa umană este din ce în ce mai căutată pentru înzestrări necesare unor activități care solicită mai mult decât competențele elementare”, arată analiza BNR.

În acest context, Banca Centrală subliniază că devine esențială rezolvarea problemelor structurale analizate, în special în ceea ce privește calitatea actului educațional și migrarea forței de muncă înalt calificate, pentru a forma și conserva o bază de candidați rezilientă (capabilă să facă față provocărilor actuale), cu implicații asupra majorității indicatorilor macroeconomici, de la potențial de creștere și competitivitate la stabilitatea prețurilor.

Ponderea persoanelor vârstnice din România a urcat în 2024

Potrivit cercetării, îmbătrânirea populației și variațiile în structura populației pe grupe de vârstă influențează în mod direct oferta de forță de muncă disponibilă pe termen mediu și lung. În România, populația cu vârsta de cel puțin 65 de ani a înregistrat o creștere constantă începând cu anul 2013, extinzându-se cu aproape 17% până în 2024.

Astfel, ponderea persoanelor vârstnice a ajuns la 20% din totalul locuitorilor în 2024 (față de 16,3% în 2013), în timp ce vârsta mediană a urcat la aproape 44 de ani comparativ cu 40,5 ani în 2013.

Deși populația totală și-a stopat declinul în ultimii ani, proiecțiile demografice realizate de Eurostat anticipează o reducere de aproape 10% până în 2035, se menționează în raport.

„Demografia nu ne este favorabilă: ponderea persoanelor vârstnice a urcat la 20% în 2024 (față de 16% în 2013), vârsta mediană este aproape 44 de ani (era 40,5 ani în 2013), iar populația totală e proiectată să scadă cu aproape 10% până în 2035. Surprinzător, nu întinerim. Iar îmbătrânirea populației influențează în mod direct oferta de forță de muncă disponibilă pe termen mediu și lung”, a mai susținut Cristian Popa.

Fenomenul migrației s-a temperat în ultimii ani

Revenind la migrație, după mai bine de două decenii de migrație net negativă, România a trecut pe plus în 2022-2023, a precizat oficialul BNR.

„Asta nu înseamnă că toți românii s-au întors acasă sau că au încetat să mai plece, dar fenomenul s-a temperat, au început să mai și revină acasă. În medie, au emigrat (plecat) peste 200.000 de persoane anual în ultimii 10 ani. Dar în 2023 România a avut circa 324.000 de imigranți (persoane sosite). Două mecanisme au contribuit: majorarea și menținerea din 2022 a contingentului anual de lucrători non-UE la 100.000 și revenirea unei părți a diasporei după pandemie”, a explicat el.

A crescut numărul imigranților

De asemenea, numărul imigranților a crescut în special datorită lucrătorilor proveniți din Nepal, Sri Lanka, Vietnam și alte state non-UE (în general, muncitori necalificați care aparțin țărilor în curs de dezvoltare sau cei plecați din Ucraina) și mai puțin din UE, în timp ce emigrarea îi privește adesea pe lucrătorii calificați, a mai spus Cristian Popa.

„Migrația net pozitivă este o corecție de piață utilă (apare când cererea de muncă e ridicată, iar salariile și condițiile de trai sunt atractive), dar se putea și mai bine. Ideal era să putem reține muncitorii calificați, susținând productivitatea, însă chiar și așa cum este, migrația net pozitivă este de preferat migrației net negative”, a conchis acesta.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro