România este restantă la capitolele „educație” și „formare”. Ocupă ultimele locuri în Monitorul Comisiei Europene din 2018

• Rovana Plumb este noul ministru interimar al Educației. Iohannis a semnat decretul de numire
• Lecții revoltătoare într-un manual de educație sexuală scris de un preot. Elevii de clasa a 8-a au aflat că fetele care se îmbracă provocator sunt vinovate în caz de viol
• Cum explică Ministerul Educației greșeala din manualul de Matematică pentru clasa I, în care 12 este mai mare decât 16

De altfel, sănătatea și educația nu reprezintă o prioritate pentru România. România s-a situat în 2016 pe antepenultimul loc în clasamentul statelor UE din punct de vedere al procentajului din PIB alocat pentru sănătate și educație, potrivit datelor preluate de cursdeguvernare.ro de pe Eurostat.

În schimb, România a făcut progrese notabile în ce privește rata ocupării forței de muncă în rândul tinerilor cu studii. Însă, echitatea în educație, decalajul dintre mediul rural și urban și incluziunea romilor continuă să reprezinte provocări-cheie, care au consecințe la nivelul creșterii incluzive și a inegalităților în societate.

În 2016, România a înregistrat cea mai mare creștere a cheltuielilor cu educația (+18,4%), mare parte din aceasta fiind reprezentată de cheltuielile cu creșterile salariale sau plățile retroactive pentru perioada 2008-2011. Cu toate acestea alocarea din PIB a fost de doar 3,7%, în continuare unul dintre cele mai scăzute nivele din UE (comparativ cu o medie europeană de 4,7% din PIB).

În același an, în Uniunea Europeană (UE), finanțarea publică pentru educație a crescut cu 0,5% în termeni reali față de anul precedent. Cu toate acestea, multe state membre continuă să nvestească mai puțin în educație decât au făcut-o înainte de criza economică, iar treisprezece state membre au cheltuit efectiv mai puțin.

Evoluțiile României, privind cele șase ținte stabilite pentru 2020 la nivel european:

• a treia cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din UE (proporția tinerilor care au cel mult gimnaziu în segmentul de vârstă 18-24 ani, perioada analizată 2014-2017): 18,1% (neschimbat comparativ cu 2014), față de o medie UE de 10,6%, apropiată de ținta de 10% pentru 2020;
• pe ultimul loc în UE la ponderea absolvenților de studii superioare (segment de vârstă 30-34 ani, perioada 2014-2017): 26,3% (+1,3% în perioada analizată), față de o medie europeană aproape de ținta de 40% pentru 2020;
• educația și îngrijirea preșcolarilor (vârsta de 4 ani – începutul ciclului primar, perioada 2013-2016): 88,2% (+1,8%), comparativ cu o medie UE de 95,3%, peste ținta pentru 2020;
• tineri de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe (perioada 2012-2015): citire 38,7% (+1,5%), la o medie UE 19,7%; matematică 39,9% (-0,9%), medie UE de 22,2%; științe 38,5% (+1,2%), comparativ cu o medie UE de 20,6%; ținta UE pentru 2020 la acest capitol este de 15%;
• rata de angajare a noilor absolvenți (20-34 ani, perioada 2014-2017): general 76% (+9,8%), la o medie europeană de 80,2% (82% țintă 2020); studii superioare 87,4%, peste media UE de 84,9%;
• cea mai slabă rată din UE privind participarea adulților la procesul de învățare (25-64 ani, perioada 2014-2017): 1,1% (-0,4%), comparativ cu o medie UE de 10,9% (15% ținta pentru 2020);

La nivel european, raportul arată că au fost înregistrate progrese notabile privind atingerea țintelor pentru 2020. Totuși, persistă unele discrepanțele între statele membre, motiv pentru care sunt necesare mai multe reforme.

Ediția din 2018 a Monitorului educației și formării al Comisiei este a șaptea ediție a acestui raport anual, care prezintă modul în care evoluează sistemele de educație și formare din UE, cuprinzând o gamă largă de date. El măsoară progresele înregistrate în UE în direcția îndeplinirii celor șase obiective stabilite pentru 2020 în materie de educație și formare.

Citește și… FOTO/ Bucuria fetiței care mergea flămândă la școală: acum are ce pune pe masă. După ce Libertatea a prezentat povestea familiei sale, a sărit în ajutor și Episcopia Hușilor

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro