Proiect: România Se Pregătește De Noi Privatizări

Articolul 1 al proiectului prevede ”asigurarea transparenţei procesului de administrare şi valorificare a participaţiilor statului”, iar vânzarea se va face ”la preţul de piaţă rezultat din raportul dintre cerere şi ofertă”.

La același articol, dar la litera se menționează și ”aplicarea unor programe de restructurare anterior privatizării, inclusiv externalizarea unor activităţi şi sau active, în special a activelor cu caracter social”.

Activele cu caracter social sunt cele de genul creșe, grădinițe, baze sportive, blocuri de locuințe sau cantine. Tot aici intră și utilități de interes local sau zonal, iar proiectul arată și care sunt acestea: canalizare, sisteme de alimentare cu apa, gaze sau energie electrica, cu anexele aferente, drumuri, platforme, poduri, podete, rigole, lacasuri de cult, cimitire, biserici, case parohiale, amenajari canale de garda, precum și amenajari protective contra inundatiilor-canale, diguri și amenajari de albii de râu.

De asemenea, se prevede inclusiv lichidarea unor operatori economici, dacă este cazul.

Alegerea consultantului și desemnarea cumpărătorului nu vor fi controlate de Curtea de Conturi

Concomitent, alegerea consultantului pentru privatizare, determinarea metodei de valorificare și desemnarea cumpărătorului, nu vor putea fi controlate de către Curtea de Conturi.

”Determinarea metodei de cumpărare sau valorificare participații, alegerea consultantului sau desemnarea cumpărătorului, operaţiunile derulate în baza prevederilor art. 6, legalitatea clauzelor din contractele încheiate de instituţia publică implicată, derularea clauzelor contractuale nu sunt supuse controlului Curţii de Conturi. Curtea de Conturi controlează numai încasarea şi utilizarea fondurilor, potrivit destinaţiilor prevăzute de lege”, se arată în articolul 8, punctul 3.

Privatizarea se poate face și prin negociere sau la un preț mai mic. Plata, în rate

Concomitent, diminuarea participațiilor statului se poate face atât prin metodele specifice pieței de capital și licitații cu strigare, cât și prin negociere directă, după cum arată articolul 10 al proiectului. De asemenea, cumpărătorii pot plăti în rate, dar avansul nu poate fi mai mic de 35% din prețul de vânzare.

”Participațiile se vând la preţul de piaţă rezultat din raportul dintre cerere şi ofertă, chiar dacă acest preţ este inferior preţului de ofertă stabilit de instituţia publică implicată”, se mai arată în articolul 11, punctul 1.

Legea se aplică tuturor firmelor deținute, inclusiv regiilor locale

Articolul 2 spune că ”prevederile prezentei legi se aplică societăţilor, indiferent de actul în baza căruia s-au înfiinţat, la care statul sau o unitate administrativ teritorială este acţionar sau asociat, filialelor la care sunt acţionari sau asociaţi majoritari societăţi cu capital majoritar de stat, societăţilor naţionale, companiilor naţionale, precum şi regiilor autonome, inclusiv societăților rezultate în urma reorganizării acestora”. De asemenea, prevederile sunt aplicabile și părților sociale, se mai arată în proiect.

Situația terenurilor și rezolvarea cazurilor de ajutor de stat

Potrivit notei de fundamentare, proiectul vine să rezolve mai multe probleme, între care una o constituie valoarea terenurilor pe care societățile statului, iar alta o reprezintă posibilele măsuri de ajutor de stat.

”Din practica instituţiilor publice implicate cu privire la valorificarea participaţiilor statului în baza legislaţiei actuale, au rezultat unele disfuncţionalităţi în aplicarea acesteia.

Deoarece au existat numeroase discuții în cadrul Grupului de lucru, asupra modificării prevederilor referitoare la administrarea specială, precum și la clarificarea situației juridice a terenurilor administrate de operatorii economici la care statul are sau a avut participații și pentru care nu s-au obținut certificate de atestare a dreptului de proprietate, prin Memorandumul cu tema: «Măsurile propuse de autoritățile române pentru soluționarea cazurilor sensibile de ajutor de stat aflate în analiza Comisiei Europene, care fac obiectul dialogului structurat dintre România și Comisia Europeană» aprobat în sedința Guvernului din data de 13.07.2017, Guvernul Romaniei a aprobat următoarele:
– 1 septembrie 2017 – Autoritățile române vor transmite Comisiei Europene un prim proiect al legii;
– 1 noiembrie 2017 – Transmiterea proiectului de Lege în circuitul interministerial de avizare;
– 1 decembrie 2017 – Transmiterea către Parlamentul României a proiectului de lege”, se arată în nota de fundamentare.

Statul va putea cumpăra pachete de acțiuni

De asemenea, statul va putea să cumpere acțiuni. ”Prin Memorandumul cu tema: «Necesitatea valorificării unor pachete de acțiuni deținute de stat la societăți», Guvernul României a aprobat adaptarea cadrului legislativ în vederea consolidării poziției de acționar majoritar al statului la unele întreprinderi publice și prin crearea posibilității statului, prin instituțiile publice implicate, să achiziționeze acțiuni prin intermediul bursei, cât și direct de la alți acționari”, se mai arată în nota de fundamentare.

Șah la Petrom

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii, societățile, indiferent de structura capitalului social, care dețin terenuri pentru care nu s-au eliberat certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului sunt obligate să facă inventarul acestora și să-l transmită instituției desemnate în acest sens la nivelul Guvernului în vederea centralizării acestora.

De asemenea, toate societăţile, indiferent de structura capitalului social, cărora nu li s-au eliberat certificatele de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor deținute de acestea, vor întocmi și vor înainta instituţiilor indreptățite să emită certificate de atestare a dreptului de proprietate documentaţiile necesare.

Pentru terenurile pentru care nu a fost depusă documentația societățile plătesc contravaloarea folosinței acestora instituției publice implicate. Prin normele metodologice se va preciza modul de stabilire a contravalorii folosinței.

Aceste prevederi vizează în special cazul unor companii deja privatizate, dar care nu sunt la zi cu situația terenurilor pe care le folosesc. Cel mai notoriu caz este cel al Petrom, caz care a fost deja analizat de Curtea de Conturi într-un raport și care trenează de mai mulți ani.

Inclusiv Răzvan Nicolescu, ministrul Energiei din 2014, cerea urgentarea procedurilor în această chestiune. Problema o constituie faptul că la acel moment valoarea terenurilor era de 20 de milioane de euro.

Or, în cazul majorării capitalului social cu valoarea terenurilor, statul și-ar crește participația, iar grupul OMV ar putea cădea chiar sub pragul de 51% din acțiuni, cât deține acum, dacă nu vine cu bani de acasă.

Proiectul vine în contextul în care Petrom se pregătește să dezvolte zăcămintele din Marea Neagră, însă există o serie de contre între companie și autorități privind modalitatea de contractare a producției. Statul are 26% din acțiunile Petrom prin Ministerul Energiei.

Ce mai deține statul

Pe lângă participația la Petrom, statul mai deține 44% din acțiunile Rompetrol Rafinare, dar și participații de control la o serie de companii din energie, precum Hidroelectrica, Electrica, Nuclearelectrica, Transelectrica, Transgaz sau Romgaz. De asemenea, deține și băncile CEC și ExinBank, Loteria Română, companii de transport precum Tarom, Portul Constanța sau Administrația Porturilor Dunării și o puzderie de companii din industria de apărare, dar situația lor financiară este proastă.

În fine, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAS) mai controlează participații minoritare la foarte multe companii privatizate, dintre care multe sunt în lichidare sau cu mari probleme. La finele anului 2016, instituția avea în portofoliu 515 societăți, din care la 8 era acționar majoritar. Un număr de 277 erau privatizabile, iar 238 erau în lichidare sau dizolvare, potrivit raportului AAS.

România se pregătește de noi privatizări. Ministerul Economiei a pus în dezbatere un proiect privind vânzarea unor participații ”la prețul de piață”