Românul care trăiește la cea mai înaltă altitudine din Bucegi. Ce sfaturi le dă turiștilor surprinși de furtună pe creastă: „Sunt două lucruri banale care le pot salva viața”

Tot Sergiu Olteanu este cel care destăinuie cu multă ironie spectacolul oferit de turiștii îndărătnici care ajung pe creastă în șlapi, cu poșetă și umbrelă. Au intrat deja în folclorul Bucegilor expresiile născocite de Sergiu, dedicate acelora care confundă, așa cum spune el, litoralul cu stâncile: „șlapangiul de creastă”, „fashionistul” de Bucegi, „Mimbo” de creastă sau „Indianca Talpă Iute”. 

A lucrat în vânzări

Până să ajungă meteorolog, a lucrat în vânzări, dar în timp a realizat că munca de birou nu i se potrivește deloc. Originar din Brașov, urca pe munte frecvent, iar stația meteo de la Vârful Omu era pentru el încă de la vârsta de 20 de ani un fel de a doua casă. Dormea aici cu cortul ori de câte ori îi permitea vremea și fura meserie de la meteorologii care îl acceptaseră în preajma lor. 

„Și chiar mă gândeam atunci, la 20 de ani, cum ar fi să lucrez meteorolog, cum ar fi să lucrez la Omu? Așa mă gândeam atunci. Am cunoscut și persoanele de la stație, le-am urmărit, ca să zic așa. Îmi plăcea ceea ce fac, îmi plăcea meseria lor, cum observau oră de oră ce se întâmplă, fenomenele, natura și pur și simplu gândul a fost că vreau să ajung aici și să lucrez meteorolog. Dar nu mi-am propus asta neapărat, să mă axez doar pe asta, chiar lucram în vânzări în acea perioadă”, povestește Sergiu Olteanu.

Recomandări

Video cu bătaia dintre Florin Roman și Dan Vîlceanu din Parlament. În imagini se vede cum membrii PNL se bruschează

18 ani mai târziu de la primul gând, dorința i s-a concretizat. În 2018 s-a angajat ca meteorolog la stația meteo situată la cea mai înaltă altitudine din România. Nu era un novice al muntelui, între timp urmând cursurile care l-au calificat ca ghid montan, ghid local și ghid național. 

„Am făcut toate școlile respective și am ieșit foarte mult în plin aer, în natură. M-a ajutat foarte mult experiența acestor peste 20 de ani de mers pe munte. Pe Vârful Omu este un loc totuși cam izolat. Cam șapte, opt luni pe an este zăpadă, este viscol, este frig, multe fenomene extreme, lucruri de care unii oameni se tem și le este frică să vină aici. Nu știu, pe mine m-au atras, mi-a plăcut”, spune Sergiu Olteanu.

Recomandări

Foştii inculpaţi din „dosarul Ţăndărei”, acuzați de trafic de minori, obţin daune din partea statului. „Privarea nedreaptă de libertate a produs suferințe de natură morală”, spun judecătorii

În prezent se pregătește să finalizeze cursurile Facultății de Geografie din cadrul Universității București, iar lucrarea sa de licență este bazată pe studiile sale despre nivelul zăpezii de la Vârful Omu.

Vf. Omu, așa cum nu e cunoscut de turiști

Recunoaște însă că munca în acest colț de lume nu este deloc ușoară așa cum adesea reiese din fotografiile lui. Sunt totuși șapte luni pe an de zăpadă și viscol, cu troiene de peste doi metri chiar și la început de vară, când ușa cabanei și ferestrele sunt complet blocate de zăpadă înghețată.

„Avem și prognoza de partea noastră ca să spun așa. Știm ce urmează. Știm cum ne calculăm să facem și schimbul de tură și ce o să facem în perioada de vreme rea. Dar dacă suntem aici și sunt fenomene extreme, avem grijă. Nu ieșim din cabană dacă sunt descărcări electrice, de exemplu, iar în perioade de viscol, rămânem în cabană și două, trei zile fără să ieșim deloc afară. Atunci timpul trece mai greu. Nu te plictisești. Adică nu-i rău, e un pic mai diferit.

Recomandări

Românii vor intra în Turcia doar cu buletinul după 1 iunie. Erdogan a semnat decretul prezidenţial

Când ești venit de jos, primele 3,4 zile poate trec așa puțin mai greu. Dar, după o săptămână, aici timpul zboară și nici nu-ți mai dai seama că ai stat o lună. Mulți mă întreabă cum reușești să stai izolat două săptămâni sau o lună. Mie mi se pare că timpul zboară după prima săptămână. Mai ales când vine schimbul de tură și trebuie să cobori, uneori nu-ți mai vine să pleci. Aici nici o zi nu seamănă cu altă zi, dar niciodată”, mărturisește Sergiu Olteanu.

Complicata viață alături de tupeista Foxy și stăpâna Rodica

În aparenta pustietate a muntelui s-au strecurat cumva spre stația meteo două vulpi, Lili și Foxy, dar și pisica Rodica. Cea din urmă este „bucureșteancă”, adusă la Omu de o prietenă a meteorologilor cu un scop precis: să stârpească șoarecii care își fac cuib în permanență în jurul cabanei. Rodica este veteran, se află la stație de zece ani aproape, iar de când s-a împrietenit cu Sergiu a devenit vedetă pe internet, fiind adesea fotografiată în special în timp ce „se luptă” prin geam cu vulpile.

„Câteodată are o atitudinea așa… de stăpâna locului. Mai urcă ciobanii cu oile, mai trec dintr-o vale în cealaltă, și oile sunt însoțite de câini, din aceia mari, ciobănești. Rodica e foarte autoritară, au mai încercat câțiva câini să intre în zona stației, dar i-a pus pe fugă. Toamna, mai urcă ursul aici. Îmi amintesc că într-o seară aud niște zgomote. Am ieșit afară să văd ce este. A ieșit și pisica odată cu mine. Eu am văzut ursul la câțiva metri în față. Rodica a scos un sunet extrem de ciudat, nu-l mai auzisem până atunci de s-a speriat și ursul și a fugit”, povestește meteorologul.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Cu tupeista Foxy, viața e ceva mai complicată. Vine seară de seară atunci când vede că se aprinde lumina la bucătărie. Se apropie de geam și așteaptă cina. Dacă nu este servită, de multe ori se descurcă și singură.

„Sunt vreo două, trei vulpi care mai vin pe aici. Foxy e mai tot timpul prezentă. Este tupeistă, șmecheră. Dacă am lăsat geamul deschis, la bucătărie ar intra, fără nicio problemă. Într-o zi chiar a lăsat colegul o oală afară cu ceva ce urma să pregătim de mâncare. A prins oala și a fugit cu ea. Am găsit oala peste câteva luni, în jurul stației, în zăpadă, dar bineînțeles că ne mâncase toată carnea”, spune Sergiu Olteanu.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

El spune că în curând stația meteo o să aibă o nouă vedetă: un jder care dă târcoale stației meteo. „O să urmeze și ăsta în curând. Să mai prindă puțin curaj”, anticipează Sergiu.

Bâzâitul care anunță furtuna

Trei, patru luni pe an, de prin iunie și până la final de septembrie, muntele se animă, Vârful Omu devenind punct de atracție mai nou, din păcate, pentru tot felul de nechibzuiți. Antrenat, grație meseriei, să fie atent la detalii, Sergiu Olteanu îi pândește discret și îi transformă în vedete pe internet. A înțeles că vorba bună, cinstită, sfaturile firești, date de un om cu experiență unor turiști îmbrăcați pe creasta muntelui ca pe plajă, nu au efect, ba din contră, mai mult îi îndârjește. 

„Eu încerc să le atrag atenția că nu sunt echipați corespunzător, când mă mai plimb prin zonă și mai observ turiștii. Se cam supără… Dacă îi spui că nu-i bine, el încearcă să-ți demonstreze că poate să ajungă și în șlapi”, explică meteorologul de la Vârful Omu.

Ghid montan cu experiență de peste două decenii, Sergiu Olteanu le dă câteva sfaturi celor care vor începe să urce pe platoul Bucegilor, odată cu deschiderea sezonului la drumeții pe munte. Urmează perioada din an cu cele mai multe descărcări electrice, iar pe platou nu există niciun adăpost. Este important, chiar vital să respectați măcar două reguli banale:

„Îndepărtați-vă de stâlpii metalici unde sunt montate indicatoarele de trasee și închideți-vă telefoanele mobile cât timp durează furtuna. Sunt două lucruri care vă pot salva viața. De viscol, te mai adăpostești, mai sapi în zăpadă, îți faci un bivuac. De ploaie, te adăpostești, dar de fulger e mult mai greu. E foarte periculos și niciodată nu ai cum să știi de unde vine. Marcajele turistice care sunt din metal încep să bâzâie, când încep descărcările electrice. Bâzâie precum stâlpii de înaltă tensiune. Atunci e bine să cobori sau să te îndepărtezi foarte mult de ele, să cobori cât mai jos de pe platou”.

În plus, meteorologul insistă să nu ignorăm alertele meteo, iar înainte de programarea unei drumeții, este obligatoriu să verificăm starea vremii din ziua respectivă.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 20

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro