„S-au dat bani aiurea pentru salarii, iar aceste sume trebuie stranse acum de undeva pentru a acoperi gaura de 8.400 miliarde lei inregistrata anul trecut la buget. Nu majoram accizele dintr-o bucurie sadica de a chinui poporul si nu decidem astfel de lucruri cu inima usoara”, spunea ieri premierul, incercand sa justifice necesitatea cresterii accizelor la anumite produse. Numai ca acele salarii de care vorbea premierul si cheltuielile nejustificate ale unor regii sau companii, la care a mai facut referire, nu mi se par motive suficiente pentru ca o tara intreaga sa suporte noi scumpiri. Eu am inteles conceptul de solidaritate sociala, dar mi se pare ca se merge prea departe. Directorul de la Electrica merge de ceva timp cu un Chrisler, in timp ce societatea sa inregistreaza mari datorii. Dar nu stiu daca el isi manifesta solidaritatea impartind masina cu cei pe spinarea carora cresc accizele. Si AND inregistreaza datorii, dar isi permite sa-i dea in folosinta gratuita lui Traian Basescu o limuzina superluxoasa pe care el nu o imparte cu nimeni in spiritul solidaritatii. Si astfel de exemple ar putea continua. Eu nu spun ca vanzarea acelor limuzine ar rezolva datoriile societatilor. Dar daca e vorba sa strangem surubul, macar sa-l strangem cu totii. Si atunci daca nu e vorba de o bucurie sadica, dupa cum spunea premierul, poate ne vom bucura intr-un profund spirit masochist. Dar macar acest masochism sa fie colectiv, nu selectiv.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.