Acuzațiile curg de ambele părți în conflictul dintre Clotilde Armand, primarul sectorului 1, și Romprest, prestatorul de servicii de salubritate. Pe de-o parte, primăria invocă lucrări supraevaluate sau nerealizate. De cealaltă, firma reclamă datorii ce bat spre 100 de milioane de lei.

Tot în cifre se numără și victimele colaterale: 260.000 de locuitori ai sectorului și 2.300 de oameni implicați în activitățile de curățenie. Libertatea a expus metodele de șantaj folosite de Romprest, jocurile de culise dintre acționari și legăturile subterane, dar a și vizitat firma, ca să înțeleagă complexitatea sarcinii.

Ce spune Romprest că înseamnă să faci curățenie în acest sector, nevoie care nu va dispărea, indiferent cine se ocupă de ea.

  • 260.007 locuitori declarați are sectorul 1, conform datelor INS din 2020
  • 6,752 de milioane de metri pătrați este suprafața arterelor din sector: carosabil și trotuare.
  • 1.116 străzi a preluat Romprest în sarcină prin contractul încheiat în 2008.
  • 2.300 de angajați se ocupă direct de curățenia din sectorul 1 (salubrizare urbană, deszăpezire și colectare deșeuri).
  • 1.588 sunt muncitori necalificați doar pentru salubrizare stradală. Dintre aceștia, doar 13 sunt din București, pentru ceilalți se plătește în medie pe zi 24 de lei pentru transport.
  • Alți 175 de muncitori necalificați și peste 350 de șoferi sunt angrenați în salubrizarea mecanizată.
  • 550 de oameni ies pe stradă cu mături și alte ustensile în fiecare zi. 400 pe timpul zilei, 150, noaptea.
  • 12 ore durează o zi de lucru. În două ture: 7/00 – 19/00 și 19/00 – 7/00. 7 zile din 7. Se lucrează 12 ore cu 36.
  • 8 milioane de lei sunt banii necesari pentru salariile angajaților pe lună, fără management, conform datelor oferite de Romprest.
  • 244 de trotuare sunt spălate o dată la două săptămâni și 166 de artere de circulație în fiecare săptămână
  • 11.000 de tone de deșeuri sunt colectate lunar.

Oamenii: din 1.253 de muncitori necalificați, doar 13 locuiesc în București

„Am plătit cu o întârziere de două săptămâni și doar jumătate din salariile oamenilor din prima linie: muncitori și șoferi. Cei mai amărâți. Vorbim despre familii de hrănit, rate întârziate, situația este gravă”. Bogdan Adimi, director general adjunct al Romprest, povestește aceste lucruri în sala de consiliu de la sediul companiei, situat în ansamblul hotelier din curtea Crowne Plaza, în nordul Capitalei. 

Romprest: între Dracea și Vanghelie

Este sala în care cu aproape un an în urmă se încleștau acționarii companiei, moment relatat pe larg în presă, după ce omul de afaceri Maricel Păcuraru, patronul Realitatea Plus, a fost înregistrat în timp ce spunea: „Ce-a făcut Maricel Păcuraru? A fost șmecher, mă! A fost condamnat că a spălat niște bani!”.

Romprest e o firmă sprijinită dinspre structuri invizibile, susțin surse chiar din companie, și așa se și înfruntă cele două tabere. „Pe de o parte sunt omul de afaceri Dracea, Adimi, Budeanu și o facțiune de «întreprinzători» din serviciilor secrete, pe de altă parte sunt fostul primar Marian Vanghelie, Păcuraru, Miron Mitrea și altă facțiune formată de sprijinitori din servicii”, spun aceleași surse.

Dincolo de aceste lupte pentru control, gunoiul trebuie ridicat. Directorul operațional al companiei, Sorin Velicu, vorbește astăzi despre businessul Romprest cu tonul cifrelor. Le știe pe de rost, are trasele autogunoierelor în cap, face pauze ca să prezinte grafice și cifre.

Salubritatea din sectorul 1, dincolo de conflict: 2.300 de muncitori curăță 1.116 străzi, 24 de ore pe zi, cu un salariu mediu de 2.100 de lei în mână
Sorin Velicu, director operațional Romprest. Foto: Agerpres

Suntem singura firmă de salubritate din București care lucrăm pe regim de continuitate. Turele se schimbă la 7 dimineața și la 7 seara. Pe timp de zi, avem peste 400 de persoane prezente pe străzile din sectorul 1 pentru salubrizare stradală, iar noaptea avem 150 de persoane. Mă refer în general la muncitori, dacă punem și șoferii și tot, sunt mai mulți.

Sorin Velicu, director operațional Romprest:

Se lucrează 12 ore cu 36. Șapte din șapte, dar duminica nu se colectează deșeurile de la populație.

Din 1.253 de muncitori necalificați, doar 13 locuiesc în București, conform datelor Romprest.

Salariile: 2.100 de lei net pe lună

Ce înseamnă salariile pentru acești 2.300 de oameni? „Stați puțin să întreb un coleg, să nu greșesc, nu este domeniul meu”. Revine: „Aproximativ 8 milioane de lei pe lună, fără management”. 

Facem împreună calculele: asta înseamnă în medie 3.478 de lei brut, undeva la 2.100 de lei net pe persoană. Salariul minim pe economie este de 1.386 de lei în mână.

„Noi plătim și transportul oamenilor care vin de lângă București. Pentru că la nivelul ăsta de 2.300 de persoane nu accesez forță de muncă din București. Mai plătim și transportatori care ne costă în medie 24 de lei pe zi dus-întors de persoană”.

Ce anume spune Romprest că face, prin contract:

  • colectarea și transportul separat al deșeurilor de la populație, instituții publice și agenți economici;
  • colectarea deșeurilor din depozite necontrolate;
  • curățenie căi publice: măturat manual, măturat mecanizat, întreținere curățenie, răzuit rigole, spălat, stropit;
  • curățarea deșeurilor care rezultă în urma operațiunii de curățare stradală;
  • deszăpezire.
Salubritatea din sectorul 1, dincolo de conflict: 2.300 de muncitori curăță 1.116 străzi, 24 de ore pe zi, cu un salariu mediu de 2.100 de lei în mână
Angajații Romprest lucrează în două ture de câte 12 ore. Foto: Agerpres

Străzile: se spală o dată pe lună 166 de străzi și 244 de trotuare

Potrivit contractului încheiat cu Primăria Sectorului 1 în 2008, Romprest asigură servicii de salubrizare pentru 1.116 străzi. „De-a lungul timpului s-au mai  adăugat străzi și s-au efectuat lucrări și pe poduri sau pasaje care nu fuseseră recepționate de primărie, deci nu figurează oficial pe traseele noastre. Dar le facem”, spune Bogdan Adimi.

În total, sunt 67,52 de kilometri pătrați de artere – carosabil și trotuare.

Cea mai mare parte se face la mână, cu mături. Sunt însă artere care trebuie spălate. „Spălatul de trotuare se face o dată pe lună pe cele peste 200 de artere stabilite cu primăria, iar programul de spălat carosabil se face o dată pe săptămână”, explică Velicu.

Potrivit unui raport Romprest din 2020:

  • Spălat carosabil: 140,06 km liniari (166 artere din 1.116)
  • Spălat trotuare: 173,14 km liniari (244 de artere din 1.116)
  • În starea de urgență s-au spălat 456,85 km liniari (1.069 de artere din 1.116)

Lucrările se verifică de către angajați ai primăriei, pune umărul și poliția locală, se fac procese verbale, se semnează.

Salubritatea din sectorul 1, dincolo de conflict: 2.300 de muncitori curăță 1.116 străzi, 24 de ore pe zi, cu un salariu mediu de 2.100 de lei în mână
Romprest spală trotuarele o dată pe lună. Foto: HEPTA

Poluarea: „Ar trebui să spălăm zilnic bulevardele centrale”

„Spălarea carosabilului și a trotuarelor are legătură directă cu combaterea poluării. Cea mai mare problemă este pulberea de la tobele mașinilor. În combinație cu praful, ea se așază jos, nu ai cum s-o aspiri direct cu mașinile. Când stropim, pulberea se solidifică și se duce la bordură. Aia trebuie cumva măturată, îndreptată spre rigolă, către sistemul de scurgere”, explică Bogdan Adimi.

Pe marile bulevarde facem o dată pe săptămână. Pentru sănătatea oamenilor ar trebui făcut zilnic. Acum ni se cere să reducem frecvența.

Bogdan Adimi, director general adjunct Romprest:

„Noi suntem la jumătate din frecvențele cerute de Primăria Generală pentru operațiunile de spălat, măturat, întreținere generală. Acolo scrie: bulevardele principale se mătură zilnic, arterele de RATB se spală zilnic. Noi le spălăm o dată pe săptămână. Acum se dorește să se mai taie, dar noi să rămânem cu aceeași parametri de performanță. Adică să fie curat pe stradă și să fie respectat PICA (Planul Integrat pentru Calitatea Aerului – n.r.)”, susține directorul adjunct al Romprest.

Problema mașinilor parcate

Pentru trotuare salubrizarea se face 100% manual. Iar pe carosabil, în proporție de 80%, din cauza mașinilor parcate.

„Să vă explic care este tehnologia de lucru la spălat. Avem trei oameni: un șofer cu o mașină specială, un muncitor cu o mătură și unul cu care spală cu apă. Mai întâi se strâng deșeurile de pe trotuar într-un sac. Apoi se curăță cu apă. Apa se îndreaptă cu mătura către rigolă. Se recuperează ce a venit din spațiul verde, frunze, pământ, ca să nu se înfunde rigola. Rigola se curăță separat. Și spălăm și 50 cm în plus, care nu sunt în situațiile de lucrări. Peste tot sunt mașini parcate. Trebuie să ne strecurăm. E muncă de Sisif. Avem o productivitate de 6.800 de metri pătrați pentru un schimb de 12 ore”, explică directorul.

Mașini și utilajele: peste 300 zilnic

„Zilnic pentru salubrizare stradală, continuă Sorin Velicu, folosim 58 de utilaje care lucrează pentru colectarea deșeurilor stradale și din depozite necontrolate. Pentru colectarea deșeurilor de la populație, instituțiile de stat și agenții economici avem în medie alte 63 de autogunoiere și abrollkippere”.

Duminica se iese cu 30 de mașini mai puțin, nu se colectează deșeurile menajere. „Stradalul se lucrează non-stop, agenții economici la fel. Duminica și sâmbătă luăm în schimb de la populație deșeurile vegetale. Dar le luăm cu utilajele de la căi publice, pentru că sunt deșeuri voluminoase”.

În total, Romprest vorbește despre un parc auto de peste 300 de mașini.

„Avem loc de parcare pentru 300 de autospeciale și autoutilitare care deservesc exclusiv sectorul 1. Asta e ce iese zilnic pe poartă. Dar avem zile în care avem comenzi speciale, cum ar fi festivalurile. În plus mai avem 10 mașini speciale pentru măturat, 25 de cisterne, încă 62 de utilaje care lucrează la deszăpezire în programul curent și încă 30 de utilaje de rezervă. Noi avem cel puțin 20% mașini speciale de rezervă”, numără directorul operațional.

Combustibilul consumat se situează la aproximativ 1,3 milioane de lei pe lună pentru întreg serviciul de salubrizare, spune Sorin Velicu.

Deșeurile: 11.000 de tone de deșeuri pe lună

„Din 2017, Romprest colectează separat de la toată populația din sectorul 1 și de la agenții economici, cel puțin pe două fracții – umedă și uscată. Fracție uscată înseamnă deșeuri reciclabile amestecate. Pentru că multe asociații de locatari sau oameni în curte nu au loc să-și pună câte patru, cinci recipiente: pentru hârtie, carton, plastic, metal, sticlă și pentru rezidual. Ar mai trebui și pentru biodegradabil”, explică directorul.

S-au instalat peste tot câte două recipiente și s-a făcut un ritm de colectare. „Rezidualul îl ridicăm la case o dată pe săptămână, fracția reciclabilă – o dată la două săptămâni, iar la asociațiile de locatari, de două ori pe săptămână fracția umedă și o dată cea uscată. Sunt luni diferite, de exemplu când apar pepenii, când se strânge mai mult, trebuie de multe ori să facem și o cursă suplimentară”.

Traseele sunt stabilite la minut. Aceiași oameni, pe același traseu. Bogdan Adimi explică de ce: „Știu unde să sune, cu cine trebuie să vorbească dacă e o problemă, a cui e mașina care îi blochează. Iar ei nu sunt din București, dacă îl trimit în altă parte, e pierdut”.

Lunar se colectează aproximativ 11.000 de tone de deșeuri, conform datelor Romprest:

  • 5.300 de tone deșeuri de la populație
  • 2.800 de tone din depozite necontrolate
  • 710 tone din salubrizarea stradală
  • 2.300 de tone de la agenții municipali

Sortarea și depozitarea gunoiului: contracte cu trei operatori

După ce au preluat deșeurile, Romprest le transportă și le predă stațiilor de operare, care realizează sortarea și depozitarea. 

Compania lucrează cu trei operatori: Iridex, Rom Waste Solutions și 3R Green. 

„Am făcut contracte cu trei operatori, întrucât niciunul nu primește la sortare și tratare toate tipurile de deșeuri pe care le colectăm noi separat de la populație și de la agenții economici. De exemplu, la Rom Waste nu pot să duc sticlă, nu pot să duc deșeuri stradale și nu pot să duc deșeuri voluminoase. La 3R Green, este cea mai mică dintre stații, ducem voluminoasele pe care nu le primesc nici Rom Waste, nici Iridex. Ei le sortează, le tratează, s-au specializat”.

Singurul care face tratare de deșeuri din construcții și biodegradabile este Iridex. „Dar nu primește toate deșeurile biodegradabile, doar pe cele vegetale. Are o stație de compost doar pe această zonă”.

„Cu acești operatori, continuă Sorin Velicu, am asigurat Primăriei Sectorului 1 cel mai mare grad de deviere de la depozitare dintre toți operatorii din București. Ce înseamnă asta? Noi colectăm separat, le ducem la sortare și tratare. O parte din deșeuri se duce la valorificare: energetică sau la reciclare. Ce nu merge la sortare, merge la stocare. Anul trecut, primăria avea ca țintă 50%. Am făcut 52% cu acești operatori”.

Aceiași operatori au refuzat însă să mai primească deșeuri, pe motiv de neplată. Efectul: tone de gunoi lăsate în stradă. Situația a intrat în normal după ce primăria a plătit direct către aceștia din sumele restante.

Conform contractului, plata operatorilor este făcută de către Romprest. „Ce se facturează de către operatori, asta plătim. Tarifele sunt stabilite cu primăria. Noi nu avem niciun fel de adaos comercial. Și nici nu ne avantajează faptul că acești bani, 30-40 de milioane de lei, trec prin firma noastră. Cum nu am niciun beneficiu, îmi reduce din EBITDA (indicator economic de profitabilitate luat în calcul de investitori – n.r.). Așa s-a făcut în 2008 contractul. Alegem operatorii împreună cu primăria, asta am făcut. Din contractul nostru îi plătim, asta facem. Dar dacă nu suntem plătiți de primărie, cum să plătim operatorii?”, explică Bogdan Adimi.

Salubritatea din sectorul 1, dincolo de conflict: 2.300 de muncitori curăță 1.116 străzi, 24 de ore pe zi, cu un salariu mediu de 2.100 de lei în mână
După ce preia deșeurile, Romprest le transportă și le predă stațiilor de operare, care realizează sortarea și depozitarea

Banii: „Suntem cei mai ieftini din Capitală”

Explicațiile oficialilor Romprest atacă miezul conflictului dintre primarul sectorului 1 și Romprest: banii.

Primarul Clotilde Armand a refuzat efectuarea plăților către Romprest acuzând supraevaluarea tarifelor și emiterea unor facturi pentru lucrări ce nu au fost efectuate în realitate. „Am început să verificăm facturile emise de firma de salubrizare și am găsit, analizând aparatele GPS ale mașinilor, că serviciile facturate nu au fost prestate”, nota Clotilde Armand într-o postare pe Facebook.

Într-o altă postare, primarul prezintă o comparație între tarifele încasate pentru aceleași servicii în sectorul 1 și în Oradea.

„Oradea și sectorul 1 sunt UAT (unități administrativ-teritoriale) similare din România ca populație, buget, suprafață și nivel de dezvoltare. Comparativ cu Oradea, costul salubrizării în sectorul 1 este necompetitiv. Prețul unitar al salubrizării stradale pe km pătrat în sectorul 1 este cu 1.300% în plus față de Oradea. Prețul unitar pe metru cub pentru colectarea și transportul deșeurilor de la populație în sectorul 1 este cu 266% mai mare decât în Oradea. Ponderea salubrizării stradale în bugetul local al sectorului 1 (inclusiv cota aferentă de la PMB) este de 9,56%, față de numai 1,13% la Oradea. Aceste diferențe indică un comportament monopolist al operatorului delegat în sectorul 1”, nota Clotilde Armand.

„Nu se poate compara Oradea cu sectorul 1. Și am îndoieli că datele sunt exacte”, spune Bogdan Adimi, care aliniază pe masă patru markere colorate, pe post de mașini. „La Oradea, nu sunt mașini parcate pe carosabil, se face mecanizat, altă viteză, alt randament. Firește, alt preț. La București, am nevoie de trei oameni în loc de unul singur, aproape totul se face la mână”.

„Pregătim o analiză pentru Oradea. Dar am făcut deja o analiză, pe cifre în București, iar Romprest practică cel mai mic preț din Capitală”.

Sorin Velicu:

Sorin Velicu ne prezintă date de la sectoarele 1, 3 și 4. 

Populație:

  • Sectorul 1 – 260.007
  • Sectorul 3 – 486.019
  • Sectorul 4 – 334.790

Suprafață artere în km pătrați:

  • Sectorul 1 – 67,52
  • Sectorul 3 – 32
  • Sectorul 4 – 34

Buget în 2020:

  • Sectorul 1 – 227.812.800 de lei
  • Sectorul 3 – 153.623.000 de lei
  • Sectorul 4 – 132.400.000 de lei

„Asta înseamnă, explică directorul, cu pixul în mână, că fiecare cetățean domiciliat în sectorul 1 are alocați 260 de metri pătrați. La sectorul 3 avem aproximativ 66 de metri pe cap de locuitor, iar la 4, aproximativ 100. Comparând bugetele, în sectorul 1 am avut în 2020 cel mai mic preț de salubritate pe metru pătrat: 3,37 de lei, față de 4,8 lei la sectorul 3 și 3,89 la sectorul 4”.

„Anul trecut am avut un buget înaintat de 227 de milioane de lei. În 2021 bugetul a crescut la 236. Noi aplicăm aceleași tarife, dar au crescut tarifele la sortare. Diferența o reprezintă sumele pe care noi trebui să le luăm de la primărie și să le dăm suplimentar operatorilor. Anul trecut am plătit la operatori 32 de milioane din 227. Anul acesta a crescut cu 11 milioane, ajungând la 43 de milioane de lei, bani cu TVA și cu taxa pe economia circulară”.

Datoriile: din 15-16 milioane de lei pe lună, jumătate sunt salariile

Cât reprezintă facturile emise de Romprest și neachitate de primărie? „Am ajuns la 96 de milioane de lei. Avem întârzieri la plata salariilor în București, avem restanțe la ANAF. Cum am spus, 8 milioane pe lună sunt pentru salarii, iar noi facturăm undeva la 15-16 milioane pe lună în medie către primărie. Ei plătesc aproximativ 9 milioane. Bani cu TVA. 1,3 milioane de lei doar combustibil. Mai sunt revizii, reparații, piese, consumabile, saci, pubele, mături, echipament de lucru și protecție, plata operatorilor etc.”. Directorul trage linie și concluzionează: „Dacă nu se plătește, totul se blochează”.

Salubritatea din sectorul 1, dincolo de conflict: 2.300 de muncitori curăță 1.116 străzi, 24 de ore pe zi, cu un salariu mediu de 2.100 de lei în mână
8 milioane de lei pe lună reprezintă salariile muncitorilor Romprest. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Întrebat cât mai poate rezista afacerea Romprest din București în aceste condiții, Bogdan Adimi spune că nu are, la acest moment, un răspuns precis: „Am tot sperat că se găsește o soluție, dar din zi în zi e mai rău. De când a început conflictul nu am reușit să avem o întâlnire oficială, să vorbim pe cifre, față în față, nici cu doamna primar, nici cu echipa domniei sale”.

Ok, nu vor să discute cu noi, există instanță. Noi cerem să se aplice legea. Să ni se facă orice control. Toate actele le punem aici, pe masă. Nu poți șterge pe jos cu o companie doar pentru că nu îți place ție de ea. Sunt oameni, familii, angajamente, investiții. Să se aplice legea. Altfel… Altfel chiar nu știu ce-o să se întâmple.

Bogdan Adimi:
„L-au arestat pe Adrian Cristea, stau polițiștii cu armele pe el!” » Momente incredibile pe aeroport: „You're very stupid, very stupid”
PARTENERI - GSP.RO
„L-au arestat pe Adrian Cristea, stau polițiștii cu armele pe el!” » Momente incredibile pe aeroport: „You're very stupid, very stupid”
Femeia care are cel mai ciudat prenume din România. Toată lumea rămâne mască după ce aude numele ei
Playtech.ro
Femeia care are cel mai ciudat prenume din România. Toată lumea rămâne mască după ce aude numele ei
Fermierii, obligați prin lege să schimbe meniul porcilor și să intre în coteț cu botoșei. ”Aștia care fac legile nu știu cum arată porcul”
Observatornews.ro
Fermierii, obligați prin lege să schimbe meniul porcilor și să intre în coteț cu botoșei. ”Aștia care fac legile nu știu cum arată porcul”
Horoscop 1 decembrie 2021. Berbecii simt nevoia să ridice ochii din pământ și să privească cu mai mult curaj spre viitor
HOROSCOP
Horoscop 1 decembrie 2021. Berbecii simt nevoia să ridice ochii din pământ și să privească cu mai mult curaj spre viitor
România trebuie să înceapă să renunțe la încălzirea pe lemne în următorii 2 ani
Știrileprotv.ro
România trebuie să înceapă să renunțe la încălzirea pe lemne în următorii 2 ani
Faţa nevăzută a idolului. Bărbatul celebru ar fi violat o adolescentă de 16 ani. Mama victimei, ţinută la uşă: "Taci, gura! Taci din gură!"
Telekomsport
Faţa nevăzută a idolului. Bărbatul celebru ar fi violat o adolescentă de 16 ani. Mama victimei, ţinută la uşă: "Taci, gura! Taci din gură!"
Imagination de la Foreo - masca de față pe care ți-o personalizezi... pe masa din bucătărie
PUBLICITATE
Imagination de la Foreo - masca de față pe care ți-o personalizezi... pe masa din bucătărie