Ingineriile financiare din spatele televiziunii care îl promovează pe Călin Georgescu. Cum a reușit Realitatea să fenteze statul vreme de 25 de ani

Toți angajații, pe drepturi de autor

Pe atunci, televiziunea era controlată de Sorin Ovidiu Vîntu prin omul lui de încredere, Liviu Luca, și firma Realitatea Media SA, unde nu doar jurnaliștii lucrau pe drepturi de autor, ci și sute de alți salariați, de la femeile de serviciu până la directori.

Televiziunea care promovează în prezent suveranismul, luptă cu „statul paralel” și îl prezintă pe Călin Georgescu drept „președintele ales” al României a schimbat de-a lungul timpului mai mulți patroni (Silviu Prigoană, Sorin Ovidiu Vîntu, Elan Schwartzenberg, Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru) și a trecut prin administrarea mai multor firme. Când firmele înregistrau datorii prea mari, televiziunea era trecută pe numele altor societăți comerciale.

Reamintim că fostul candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 a fost trimis în judecată pentru propagandă legionară, fapte pe care le-a comis în direct la Realitatea Plus.

Călin Georgescu mai este vizat alături de Horațiu Potra într-un dosar de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale și tentativă de lovitură de stat, precum și într-unul legat de finanțarea campaniei electorale.

Firme înregistrate pe numele copiilor

În prezent, televiziunea care îl promovează pe Călin Georgescu este controlată tot de Maricel Păcuraru, dar prin firme înregistrate pe numele copiilor.

În dosarul de evaziune fiscală, care se judecă abia acum pe rolul Tribunalului București, ancheta a început în 2010, rechizitoriul a ajuns în instanță abia în 2023, iar procedura de cameră preliminară s-a finalizat în toamna aceluiași an.

De atunci, Liviu Luca și Realitatea Media SA se judecă pe fond 493 de acte materiale, constând în operațiuni contabile fictive.

Potrivit procurorilor, Realitatea Media SA (sub conducerea lui Liviu Luca) a prejudiciat bugetul de stat în perioada ianuarie 2008-decembrie 2009 în felul următor:

• A înregistrat în evidențele contabile operațiuni fictive constând în achiziții de servicii în valoarea de 6.230.035 de lei și TVA aferentă în valoare de 945.625 de lei, pe baza unor documente care nu îndeplineau calitatea de document justificativ, conform prevederilor legale, în relație cu următoarele societăți comerciale
• A înregistrat în evidențele contabile cheltuieli fictive în valoarea de 1.709.242 de lei și TVA aferentă în valoare de 240.467 de lei pe baza unor documente care nu îndeplineau calitatea de document justificativ, conform prevederilor legale, în relație cu persoanele fizice autorizate (PFA).
• A evidențiat în actele contabile operațiuni fictive constând în cheltuieli privind drepturile de autor în valoare de 9.420.111 lei, aferente contractelor de cesiune a drepturilor de autor (DDA) încheiate pentru un număr de 173 de persoane care au deținut sau dețineau calitatea de salariat al acesteia și care nu au prestat activități care să intre în sfera de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 8/1996, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale aferente sumelor de bani ce reprezentau remunerația pentru activitatea de muncă prestată de persoanele în cauză.
• Prin evidențierea în actele contabile a acestor operațiuni fictive, Realitatea Media SA s-a sustras de la plata obligațiilor de plată aferente drepturilor salariale în cuantum de 5.902.968 de lei, ce reprezintă prejudiciu cauzat bugetului de stat.

Instanța așteaptă din 2024 un punct de vedere de la ORDA

Pe data de 4 septembrie 2024 Tribunalul București a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate cu ajutorul Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, cu următorul obiectiv: să se precizeze dacă în cazul angajaților care au avut încheiat în paralel contracte de muncă și contracte de drepturi de autor activitatea acestora poate fi încadrată drept „operă de creație intelectuală”, în sensul dispozițiilor Legii nr. 8/1996.

• ORDA a răspuns după trei luni, pe 11 decembrie 2024, în sensul că instituția nu poate răspunde la obiectivul stabilit decât dacă expertiza este plătită în avans. Oficiul se oferea să emită doar un punct de vedere cu privire la interpretarea şi aplicarea prevederilor Legii nr. 8/1996.
• Pe 22 ianuarie 2025, instanța a dispus înaintarea către ORDA a în vederea formulării unui punct de vedere, a fişelor de post, a contractelor individuale de muncă, precum şi a contractelor de cesiune a drepturilor patrimoniale încheiate de cei 173 de angajaţi cu Realitatea Media SA.
• Pe data de 21 ianuarie 2026 instanța a constatat că ORDA nu înaintase încă punctul de vedere solicitat, iar dezbaterile se vor relua pe data de 15 aprilie 2026.

Complicata situație privind cele două sechestre ale ANAF

Tot la termenul din 21 ianuarie s-a discutat despre situația sechestrelor pe bunuri disputate între Asesoft (firma lui Sebastian Ghiță) și Geopol Internațional SRL, firma familiei lui Maricel Păcuraru, adică societatea care a preluat televiziunea (redenumită Realitatea Plus), după falimentul Realitatea Media SA:

• „Apărătorul ales al inculpatei Realitatea Media SA, având cuvântul, precizează că (…) ar exista două procese-verbale de sechestru ale ANAF: unul dintre ele privește acele bunuri imobile care fac obiectul sechestrului judiciar instituit de procuror, iar celălalt, care a fost încheiat în aceea zi și este indicat, privește bunuri mobile în cuantum de 11.676.000 care au fost lăsate în custodia Asesoft, iar Geopol practic, din ce a înțeles, dorește introducerea în cauză a acestor persoane pentru a putea fi identificate bunurile, întrucât ANAF s-a constituit parte civilă, invocând un prejudiciu de cca. 15 milioane lei, iar bunurile imobile care fac obiectul sechestrului asigurător nu acoperă în integralitate prejudiciul.
• Mai mult decât atât, menţionează că interesul Geopol de a interveni în prezenta cauză este dat și de contractul de asociere în participațiune care există și care a fost sau urmează să fie lichidat între Realitatea și Geopol în procedura insolvenței din care Geopol are de luat bani, adică după lichidarea contractului trebuie să se încaseze o sumă considerabilă de bani.
• Menţionează că lucrurile trebuie să se regleze între cele două societăți, însă crede că ar fi interesant de văzut ce s-a întâmplat cu bunurile respective, pentru că, din câte a înțeles, bunurile au fost lăsate în custodia Asesoft, care crede că administrează postul România TV, deci, practic, bunurile SC Realitatea Media SA au fost lăsate în custodia unei alte entități juridice, a unui alt radiodifuzor, care le-a folosit în toată această perioadă de timp, bunuri care au produs fructe și ar fi bine dacă s-ar verifica ce s-a întâmplat cu banii și bunurile respective, care aparțin totuși SC Realitatea Media SA”, se arată în Încheierea de ședință din data de 21 ianuarie 2026.

Acuzațiile procurorilor: Menajere și directori cu drepturi de autor

Procurorii DNA notează în rechizitoriul care conține 68 de volume că valoarea prejudiciului din cele 493 de acte materiale de evaziune fiscală depășește 6 milioane de lei.

Mare parte din acest prejudiciu îl reprezintă sumele datorate de Realitatea Media SA la bugetul de stat, după ce firma a încheiat cu angajații atât contracte de muncă, cât și contracte de drepturi de autor, diminuându-se în acest mod baza de impozitare:

• „Cu titlu de exemplu, următoarele funcții îndeplinite de persoanele care aveau statut de angajat și pentru care au fost înregistrate și contracte de cesiune de drepturi de autor: dispecer, reporter, director general adjunct societate comercială, tehnician echipamente TV, cameraman, editor voce/crainic televiziune, operator prompter, operator baza de date, contabil bugetar, coafor, machior, inspector de securitate, mânuitor decor, mașinist, consilier juridic, asistent/secretar platou, analist investiții, menajeră.
• Pentru contractele de cesiune de drepturi de autor încheiate nu au fost prezentate documente din care să rezulte în ce constau operele audiovizuale create, când au fost realizate, dacă au fost acceptate și achitate de Cesionar.
• Parte din persoanele fizice care au semnat în calitate de Cedent aveau statutul de angajați permanenți ai Realitatea Media SA, conform contractelor individuale de muncă prezentate
• Nu au fost identificate documente din care să rezulte că realizatorii operelor audiovizuale, persoane fizice, au furnizat mijloacele necesare tehnice și financiare pentru realizarea operei.
• Nu au fost identificate documente din care să rezulte că autorii operelor audiovizuale – respectiv persoanele fizice angajate care au încheiat cu inc. Realitatea Media SA în calitate de cedenți contractele de cesiune de drepturi de autor – ar fi achitat societății o cotă din veniturile obținute din utilizarea operelor pentru a compensa costurile suportate de angajator pentru crearea operei, în cadrul atribuțiilor de serviciu.
• Având în vedere toate aceste aspecte, rezultă că inculpata Realitatea Media SA a înregistrat în contul 621 «Cheltuieli cu colaboratori» sumele aferente contractelor de cesiune de drepturi de autor încheiate cu persoanele care aveau statutul de angajat al societății, acestea reprezentând operațiuni fictive, întrucât aceste sume reprezentau în fapt drepturi salariale.
• Prin înregistrarea acestor operațiuni fictive, societatea nu a calculat și nici nu a evidențiat contribuțiile aferente acestor drepturi salariale, sustrăgându-se astfel de la plata acestor obligații fiscale.
• Potrivit legislației fiscale, veniturile din cesiunea drepturilor de autor erau impozitate cu reținere la sursă, prin aplicarea cotei de 10%.
• Veniturile din salarii au alt regim de impozitare, fiind datorate impozit și contribuții atât de către salariat, cât și de către angajator.
• Astfel, rezultă că obligațiile fiscale aferente veniturilor din salarii sunt semnificativ mai mari decât obligațiile fiscale aferente cesiunii drepturilor de autor”, se arată în rechizitoriu.

Deși a intrat în faliment, Realitatea Media SA a continuat activitatea prin lichidator judiciar. Potrivit ultimelor date financiare de pe portalul ListăFirme.ro, Realitatea Media SA a înregistrat în anul 2024:

• O cifră de afaceri de 84.699.598 de lei (16,9 milioane de euro)
• Un profit net de 51.295.481 de lei (10,2 milioane de euro)
• Datorii totale de 407.539.024 de lei (81,5 milioane de euro)

Din 2024 până în prezent, Realitatea TV a strâns amenzi de 1,7 milioane de lei de la CNA pentru dezinformare, lipsă de imparțialitate și încălcarea legislației electorale, mare parte din ele pentru susținerea lui Călin Georgescu.

Cronologia acționariatului Realitatea în ultimii 25 de ani

Iată cum s-au succedat mogulii media și firmele lor la Realitatea din 2001 până în prezent:

Începuturile sub patronajul lui Prigoană (2001 – 2004)

• 2001: Silviu Prigoană înființează postul prin firma Realitatea Media. Inițial, televiziunea avea un format generalist.
• 2002 – 2003: Postul se transformă în prima televiziune de știri din România. Prigoană vinde și recumpără acțiuni de mai multe ori, implicând diverse vehicule juridice proprii (ex. Grupul Rosso).
• 2004: Silviu Prigoană vinde oficial pachetul majoritar către Sorin Ovidiu Vîntu.

Patronajul lui Vîntu și managementul lui Ghiță (2004 – 2011)

• 2004 – 2010: Postul este administrat prin Realitatea Media SA, controlată de Vîntu prin offshore-ul cipriot Bluelink Comunicazione Ltd. Este perioada de maximă expansiune a trustului.
• Octombrie 2010: Din cauza problemelor financiare și juridice, Vîntu semnează un contract de management cu Sebastian Ghiță. Administrarea operativă trece la firma lui Ghiță, Asesoft International.
• Mai 2011: Conflictul dintre Vîntu și Ghiță duce la „ruperea” televiziunii. Vîntu vinde oficial 92% din acțiuni către Elan Schwartzenberg.

Intrarea în insolvență (2011 – 2013)

• 2011: Elan Schwartzenberg preia controlul prin firma Westermayer Business. Postul își mută sediul de la Casa Presei la Willbrook Platinum Center.
• Septembrie 2011: Realitatea Media SA intră oficial în insolvență, procedură care va dura mai bine de un deceniu.
• 2012: Apar dispute privind proprietatea reală: Sorin Ovidiu Vîntu susține că este în continuare acționar majoritar prin Bluelink.

Binomul Gușă-Păcuraru și Realitatea Plus (2013 – 2019)

• Martie 2013: Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru preiau pachetul majoritar de acțiuni prin firma Strategies Research Investments SRL.
• 2015: Familia Păcuraru activează licența secundară Realitatea Plus (operată de firma Geopol International SRL), ca măsură de rezervă pentru eventualul faliment al Realitatea Media SA.
• Octombrie 2019: CNA refuză prelungirea licenței pentru Realitatea Media SA din cauza falimentului. Emisia Realitatea TV încetează, iar activitatea se mută integral pe licența Realitatea Plus.

Hegemonia familiei Păcuraru (2019 – 2026)

• 2019 – 2023: Postul este administrat oficial de Geopol International SRL. Controlul este deținut de familia Păcuraru (Maricel, Alexandra și Paul Păcuraru).
• Iunie 2023: În contextul intrării în insolvență a firmei Geopol, licența audiovizuală este transferată către o nouă entitate „curată”: PHG Media Invest SRL, administrată de Paul Păcuraru.
• 2024 – 2026: PHG Media Invest SRL rămâne deținătorul actual al licenței, în timp ce vechea societate, Realitatea Media SA, continuă să existe juridic în stare de faliment, raportând cifre de afaceri din gestionarea activelor rămase.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro