„Educația e gratuită doar în teorie”, avertizează un expert de la ”Salvați copiii”, într-un moment în care școala online crește diferențele dintre elevii cu și fără posibilități
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Trecerea cursurilor în online înseamnă că aproape un milion de copii din România au rămas fără acces la educație. Elevii care provin din familii fără posibilități financiare vor avea cel mai mult de suferit, iar recuperarea materiei din aceste luni este aproape imposibilă pentru ei, explică Roxana Paraschiv de la „Salvați Copiii”.
Cuprins:
Avocatul Poporului a cerut recent Ministerului Educației să ia în considerare deschiderea școlilor, după ce toate unitățile de învățământ din România au fost nevoite să își mute cursurile în online, începând din 9 noiembrie, din cauza pandemiei de COVID-19.
Suspendarea cursurilor față în față contravine recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și va avea consecințe imprevizibile asupra inegalităților în accesul la educația online, a precizat reprezentantul Avocatului Poporului.
<strong>„Aproape un milion de copii, reprezentând 32% dintre elevii români, nu au avut acces la educație timp de mai multe luni, din cauza accesului scăzut la infrastructura de bază”, arată un document oficial al Guvernului </strong><a href="https://www.edupedu.ro/document-oficial-al-guvernului-un-milion-de-copii-nu-au-avut-acces-la-educatie-timp-de-mai-multe-luni-ca-efect-direct-al-inchiderii-scolilor/?fbclid=IwAR2UH8LyykJEsxMYGGz86nO68TSXitnL--TIixCoux0Foxtkf5qfEhPFX_o"><strong>publicat </strong></a><strong>de Edupedu.ro la mijlocul lunii. </strong><br>
Copiii care se duc la somn flămânzi
Peste o treime din copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei și aproximativ 150.000 se culcă noaptea flămânzi, arată un raport al Organizației „Salvați Copiii” realizat pe un studiu din 2018.
Un alt raport făcut de organizația World Vision România, în perioada iunie-august 2020, prezintă cifre la fel de îngrijorătoare despre copiii din mediul rural: 1 din 10 se duce la culcare flămând, iar 1 din 5 spune că n-a fost niciodată fericit.
Peste jumătate dintre elevii care abandonează şcoala după clasa a VIII-a o fac pentru că familia nu îşi permite costul şcolii, mai arată raportul.
Libertatea a discutat cu Roxana Paraschiv, coordonator Centrul de Informare, Documentare și Cercetare privind Drepturile Copilului la „Salvați Copiii”, despre efectele pe care trecerea cursurilor în online o va avea, pe termen lung, asupra celor mai dezavantajați copii.
„Copiii dezavantajați se duc și mai jos”
- Ce efecte va avea trecerea școlii în online asupra decalajului dintre copiii cei mai bogați și cei mai săraci?
- Avem deja decalaje uriașe între elevii cei mai avantajați și cei mai dezavantajați. În momentul în care educația trece într-un mediu în care situația materială a familiei are un cuvânt și mai puternic de spus, din perspectiva accesului la resurse, din perspectiva sprijinului direct acordat de părinți, copiii cei mai dezavantajați se duc și mai jos, intră într-un risc educațional și mai mare. Online-ul discriminează masiv.
În România, cea mai mare parte a decalajelor dintre elevi țin de statutul socio-economic al părinților.
Doar teoretic educația e gratuită. Noi am avut analize repetate pe ceea ce numim costurile ascunse ale educației. Educația gratuită e departe de a fi gratuită.
Sunt costuri pe care familiile trebuie să le suporte direct sau indirect legate de școlarizarea copiilor, iar în perioada asta mă aștept să crească aceste costuri.
Testele PISA vor arăta efectele
- Când vom vedea efectele lipsei de acces la tehnologie?
- Pe partea de abandon și de repetenție, cifrele nu vor arăta cu adevărat impactul lipsei de acces la educație. La sfârșitul anului trecut nu s-au lăsat corigenți, repetenți, în ideea că nu sunt copiii vinovați de contextul extern.
Părerea mea e că le vom vedea cu următoarele teste PISA, în 2021. PISA nu minte. Arată ceea ce știu și ce pot să facă cu ceea ce știu elevii de 15 ani. Depinde însă și de ceea ce vom vrea să vedem în PISA. În trecut, pe testele aplicate elevilor, noi nu am aplicat toată bateria de teste, de exemplu, rezolvarea colaborativă a problemelor. Este o abilitate de maxim interes pentru societatea contemporană. Nu am vrut să vedem cum stau elevii noștri în acest sens.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) ne-a zis ca suntem o țară care înregistrează o puternică legătură între statutul socio-economic și performanțele elevilor și că România e musai să implementeze intervenții educaționale în favoarea elevilor dezavantajați.
- 18% dintre variațiile de performanță la citire s-au datorat strict statutului socio-economic. 18% din ce au făcut elevii români la acest capitol a depins doar de a fi sărac sau bogat (comparativ cu o medie de 12% în UE, n.r.).
- 19% dintre variațiile de performanță la matematică în rândul elevilor români s-au datorat strict statutului socio-economic la testele PISA 2018 (comparativ cu o medie de 14% în UE) - raport OCDE.
„Descurajații, copiii care nu-și văd rostul în educație”
- În cel alte moduri crezi că se va mai reflecta lipsa de acces la tehnologie, la resurse?
- O să se mai vadă în ceea ce se numește „descurajații”, copiii care nu-și văd rostul în educație. Ei văd mereu că înregistrează rezultate slabe, că au rămas în urmă, că nu sunt înțeleși, că nu sunt ajutați, că nu țin pasul. Foarte mulți dintre ei abandonează, pentru că nu mai văd sensul școlarizării, iar alții rămân de pe-o zi pe alta. Aceștia vor fi și mai afectați.
Sunt copii care au rămas câteva săptămâni în afara scenei (din cauza lipsei accesului la tehnologie, n.r.), în timp ce colegii lor mai fac niște ore online. Iar ei sunt undeva pe margine și nici să se uite nu pot, că nu au cum.
Intervențiile remediale în educație costă foarte mult, mult mai mult decât prevenția. E ca în medicină. Prevenția e mai ieftină și mai eficientă decât intervenția.
Noi am avut intervenții remediale în vară, i-am ajutat pe copii să recupereze. Am lucrat acolo unde am putut, școlile nu au acceptat peste tot să își deschisă clădirea.
Am prioritizat copiii cu care lucram și înainte, știam că sunt foarte vulnerabili.
O fetiță ne-a zis că niciodată în viața ei nu a crezut că o să se bucure că face școală în timpul vacanței.
Au nevoie de ajutor în plus ca să recupereze materia
- Cât de afectați au fost elevii la nivel de performanță în aceste luni în care nu au mers la școală?
- Noi am avut un chestionar în vară completat de copii. A fost un chestionar online, a ajuns doar la cei care au avut acces la internet și tehnologie. Una dintre întrebări a fost despre cum simt ei că au parcurs materia.
- „Cum apreciezi că ai evoluat din punct de vedere al performanței?”. 68,9% au spus că au parcurs materia fără probleme; 22,9% au spus că au rămas în urmă, iar 8,2% au spus că nu știu.
Următoarea întrebare suna însă așa:
- „Crezi că vei avea nevoie de ajutor în plus pentru recuperarea materiei?” Aici răspunsul NU a venit doar de la 42%. Deci, copiii chiar dacă au zis că au parcurs toată materia, totuși au simțit nevoia de ajutor.
Copiii care rămân în medii abuzive
- Închiderea școlilor îi poate afecta și în alte feluri pe elevii care vin din medii abuzive? Privați de mersul la școală, care era poate un respiro pentru ei, rămân în permanență în același mediu problematic.
- Nu aș putea cuantifica lucrul ăsta. E demonstrat că, totuși, copilul care e măcar o parte din zi sub supravegherea unui profesionist are o protecție mai mare împotriva violenței.
Din păcate la noi, și asta o arată analize de acum 1-2 ani, profesorii nu erau foarte activi în referirea cazurilor de violență. Dacă venea un copil bătut la clasă, erau profesori care semnalau cazul către poliție, dar erau și foarte mulți care ascundeau situația asta, pe ideea nu ne băgăm în casa altora.
