Furie la Belgrad, din cauza mercenarilor Wagner, care recrutează voluntari sârbi. Scandalul lovește relațiile Serbiei cu Rusia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele sârb Aleksandar Vucic a condamnat practica organizației paramilitare ruse, aliată a Kremlinului, și a sugerat că relațiile cu Moscova nu sunt nici pe departe așa de bune, scrie BBC.
Un clip video rusesc care susține că arată „voluntari” sârbi antrenându-se pentru a lupta alături de forțele Rusiei în Ucraina a stârnit indignare la Belgrad, una dintre capitalele europene percepută drept apropiată de Moscova.
Grupul de mercenari Wagner din Rusia este cel care a realizat clipurile video în limba sârbă, care au scopul de a încuraja recrutarea pentru efortul de război.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a reacționat cu furie la televiziunea națională. „De ce voi, cei de la Wagner, chemați oameni din Serbia, când știți că acest lucru este împotriva reglementărilor noastre?”, a spus el, cu o referire la legislația care interzice sârbilor să ia parte la conflicte în străinătate.
Criticii acuză frecvent Serbia că are o relație prea apropiată cu Rusia, inclusiv în contextul războiului din Ucraina, în detrimentul ambiției sale de a adera la UE. Dar reacțiile din ultimele zile de la Belgrad arată că situația este mai nuanțată, scrie BBC.
Sugerând că relațiile cu Moscova nu sunt chiar așa de bune și frumoase, președintele Vucic a declarat că Serbia a fost „neutră” în ceea ce privește războiul din Ucraina și că, mai mult, el nu a mai vorbit cu președintele rus Vladimir Putin de „mai multe luni”.
O relație complicată
Numărul de recruți sârbi implicați nu pare să fie semnificativ. Unii au luptat deja alături de forțele rusești în Ucraina în 2014, dar nu cu o aprobare oficială. De fapt, instanțele sârbe au condamnat cel puțin 20 de persoane pentru participarea la „lupte pe fronturi de luptă străine”.
Dar dezbaterea a fost suficientă pentru a determina unele grupuri să ia măsuri.
Joi, un avocat din Belgrad și câteva organizații antirăzboi au depus plângeri penale împotriva ambasadorului rus, precum și a șefului agenției de stat pentru securitate și informații din Serbia (BIA) pentru că ar fi recrutat sârbi pentru grupul Wagner.
Există însă și susținători ai războiului purtat de Rusia, ba chiar numeroși, după cum au dovedit-o unele demonstrații din ultimele luni.
La Belgrad, pe un zid din centrul orașului, a apărut săptămâna trecută și un desen cu emblema grupului Wagner. Desenul a fost revendicat de Patrulele Poporului, o organizație de extremă dreapta, care a organizat anterior amintitele mitinguri pro-Rusia.
Însă, la nivel oficial, niciunul dintre principalele partide politice nu a făcut măcar aluzie la sprijinul pentru invadarea Ucrainei. Iar Serbia a votat în mod constant în favoarea rezoluțiilor din cadrul Organizației Națiunilor Unite care condamnă agresiunea Rusiei.
În această săptămână, președintele Vucic a precizat încă o dată foarte clar poziția Belgradului. „Pentru noi, Crimeea este Ucraina, Donbasul este Ucraina și așa va rămâne”, a spus el.
Această poziție nu a fost totuși suficientă pentru a convinge Parlamentul European, și asta deoarece Serbia a refuzat în mod repetat să impună sancțiuni Rusiei. Pentru a doua oară, eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care cer suspendarea negocierilor de aderare la UE până când Serbia va fi de acord cu sancțiunile.
Vucic spune că viitorul Serbiei este în UE
Lentoarea procesului de aderare a Serbiei la UE a nemulțumit Belgradul, în ultimii ani, scrie BBC.
Oficialii sârbi au insistat să amintească Bruxelles-ului că Belgradul are și alte opțiuni. Livrările ieftine de gaz, rolul major al Gazprom în compania petrolieră sârbă NIS și refuzul Rusiei de a recunoaște independența Kosovo au fost motive practice pentru ca Belgradul să păstreze relații bune cu Moscova.
Dar invazia Ucrainei a schimbat percepțiile. Belgradul nu a fost încântat atunci când președintele Vladimir Putin a făcut referire la declarația unilaterală de independență a Kosovo drept justificare pentru recunoașterea independenței teritoriilor din estul ocupat al Ucrainei.
Între timp, Bruxelles a realizat cu întârziere că reticența sa față de extinderea către Balcanii de Vest poate permite Moscovei să se amestece în această regiune. Negocierile de aderare pentru Albania și Macedonia de Nord au fost rapid deblocate, iar Bosnia a primit statutul de candidată.
Dacă președintele Serbiei a așteptat un moment pentru a pivota decisiv spre Vest, e posibil ca acesta să fi sosit, scrie BBC.
Vucic a avertizat că va avea discuții „foarte dificile” cu trimișii speciali ai UE și SUA și a declarat că se va adresa sârbilor în weekend pentru a le spune „ce se cere și ce se așteaptă de la Serbia în ceea ce privește Kosovo și sancțiunile împotriva Rusiei”.
Vucic a mai făcut remarci similare înainte - fără a se angaja vreodată la o schimbare majoră de politică. Dar în această săptămână a reiterat încă o dată că traiectoria Serbiei este spre Occident.
„Știu că UE este calea noastră”, a declarat el pentru Bloomberg, „nu există alte căi".
