Servilismul lui Peter Szijjarto față de Rusia, expus în noi discuții cu Serghei Lavrov scurse în presă. Culisele vizitei lui Viktor Orban la Moscova ca „președinte al UE”

VSquare a publicat noi înregistrări audio cu discuțiile telefonice purtate de Szijjarto și Lavrov pe parcursul a trei ani: 2023, 2024 și 2025. Aceste conversații arată din nou în ce măsură a acționat Guvernul Ungariei, condus de Viktor Orban, pentru a servi interesele Rusiei și pentru a submina eforturile UE și NATO de a ajuta Ucraina.

Szijjarto îl informa pe Lavrov în timpul reuniunii privind deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei

Pe 14 decembrie 2023, liderii de stat din UE s-au reunit la Bruxelles pentru a deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, dar s-au confruntat cu opoziție puternică din partea Ungariei. Viktor Orban a amenințat atunci cu respingerea deciziei și a cerut deblocarea celor peste 22 de miliarde de euro alocate Ungariei din fondurile de coeziune și redresare și înghețate din cauza încălcărilor statului de drept.

Ca de obicei, Viktor Orban a fost însoțit la Bruxelles de ministrul său de Externe, Peter Szijjarto, care a ieșit din sala de ședințe la un moment dat și l-a sunat pe Serghei Lavrov.

Lavrov încuraja „șantajul direct” al Guvernului Orban

„Peter, ce mai faci? Sunt bine”, l-a salutat Lavrov pe Szijjarto, care i-a explicat conștiincios omologului său rus cum decurg negocierile și în ce constă planul Ungariei pentru reuniune. Lavrov s-a declarat încântat de relatarea omologului său ungar. „Bine, bine, da, da, excelent”, a spus rusul. „Uneori, șantajul direct, binevoitor, este cea mai bună opțiune”, a adăugat el.

Doar că șantajul Ungariei nu a funcționat atunci. La recomandarea cancelarului german de la acea vreme, Olaf Scholz, Viktor Orban a părăsit sala în timpul votului privind deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, iar ceilalți 26 de lideri de stat au adoptat decizia în unanimitate. Cu toate acestea, Szijjarto a rămas în sală pentru a asista la discuții și pentru a informa Kremlinul.

Prima parte a investigației publicate de VSquare în colaborare cu alte instituții de presă arată cum Szijjarto a acționat la cererea lui Lavrov pentru eliminarea surorii oligarhului ruso-uzbek Alișer Usmanov de pe lista de sancțiuni a UE. De asemenea, dezvăluie cum șeful diplomației ungare s-a coordonat cu ministrul rus al Energiei, Pavel Sorokin, pentru a interveni în numele a zeci de companii și bănci din Rusia vizate de restricții în cadrul celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, care era în discuție la începutul verii anului 2025.

Vizita lui Orban la Kiev, raportată imediat la Moscova

Totuși, rolul lui Szijjarto ca informator al lui Lavrov nu s-a limitat în niciun caz la dezvăluirea unor discuții sensibile din cadrul UE. În numeroasele convorbiri telefonice dintre cei doi, Szijjarto i-a furnizat lui Lavrov un flux neprețuit de informații despre presiunile luate în calcul de aliații occidentali asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Szijjarto s-a arătat mereu dornic să colaboreze cu Lavrov și să-i ceară sfatul (sau permisiunea) pentru a întreprinde acțiuni dezavantajoase pentru UE și Ucraina, dar extrem de avantajoase pentru Moscova, observă sursa citată.

Pe 2 iulie 2024, când Viktor Orban a fost primit la Kiev de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Szijjarto l-a sunat pe „dragul” său „prieten” Lavrov pentru a-l informa despre întâlnirea din capitala Ucrainei.

Acea convorbire telefonică a avut loc totodată cu o săptămână înainte de summitul NATO de la Washington, D.C., axat pe continuarea sprijinului pentru Ucraina printr-un nou program de asistență. Aliații au convenit atunci să angajeze un sprijin de 40 de miliarde de euro pentru anul următor și au dat asigurări că aderarea Ucrainei la NATO este o cale „ireversibilă”, dar nu au emis o invitație oficială în acest sens.

Un acord premergător summitului, mediat de secretarul general al NATO de la acea vreme, Jens Stoltenberg, i-a permis lui Viktor Orban să retragă complet Ungaria din misiunea de coordonare a NATO în schimbul încetării blocajelor în cadrul alianței.

Viktor Orban, „președintele UE”

În convorbirea cu Lavrov, Szijjarto a vrut să afle dacă liderul autocrat rus Vladimir Putin ar fi dispus să-l primească pe Viktor Orban înainte de summitul NATO, „oriunde în Rusia”, deoarece „prim-ministrul este absolut flexibil în ceea ce privește locația”. Potrivit lui Szijjarto, Orban și-ar fi dorit să-i explice lui Putin „consecințele întâlnirii de la Kiev”.

Lavrov a întrebat în ce calitate ar veni Orban la Moscova: de prim-ministru al Ungariei sau de „președinte al Uniunii Europene”. Cu doar o zi înainte, pe 1 iulie, Ungaria preluase președinția rotativă a UE pentru o perioadă de șase luni – o poziție pe care Orban a folosit-o ulterior pentru a promova o așa-zisă „misiune de pace”.

„Nu putem separa cele două, dar cred că acest lucru sporește importanța faptului că el este președintele Uniunii Europene”, a răspuns Szijjarto.

Vizita lui Orban la Moscova a fost ținută în secret până în ajunul ei, pentru a nu le permite liderilor europeni să blocheze călătoria. Liderii de stat din UE au denunțat pe larg vizita, dar mai ales faptul că Viktor Orban a fost prezentat de Vladimir Putin drept „președinte al UE”.

Document UE despre Ucraina trimis la Moscova

„Este ciudat cum Szijjarto cere o invitație pentru Orban la Moscova și este foarte jenant să faci asta în cazul agresorului. Evident, maghiarii înșelau Uniunea Europeană”, comentează pentru VSquare un oficial UE de rang înalt.

La rândul lui, Lavrov i-a cerut o favoare lui Szijjarto:

„S. Lavrov: Uite, am vrut, de asemenea, să sun și să verific compromisul la care ați ajuns cu Uniunea Europeană privind deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina. Există relatări conform cărora rolul decisiv l-a jucat limba minorităților naționale.

P. Szijjarto: Absolut. Așa a fost.

S. Lavrov: Încercăm să obținem documentul exact, dar…

P. Szijjarto: Ți-l voi trimite. Nu este o problemă.

S. Lavrov: Bine, Peter, dacă poți să-mi trimiți documentul, aș aprecia.

P. Szijjarto: O fac imediat. Îl trimit la ambasada mea de la Moscova, iar ambasadorul meu îl va transmite șefului tău de cabinet, iar apoi va fi la dispoziția ta”.

Din conversație nu reiese clar ce document i-a promis Szijjarto lui Lavrov să-l trimită prin intermediul Ambasadei Ungariei de la Moscova. Contactat de VSquare, Ministerul ungar de Externe nu a răspuns.

Un oficial UE a declarat însă că este vorba, „cu o certitudine de 99%”, de cadrul de negociere, care oricum era public. „Nu înțeleg de ce Lavrov a jucat acest joc cu el. Acest cadru este un document public”, a afirmat oficialul UE.

O posibilitate, potrivit unui oficial de rang înalt dintr-un serviciu secret european, este că Lavrov l-a testat pe Szijjarto pentru a vedea cât de departe ar fi dispus să meargă pentru a furniza informații Rusiei. „Este aproape ca un test de loialitate pentru a înțelege disponibilitatea unui activ de a urma ordinele sau de a se conforma sarcinilor”, a spus acest oficial.

Lavrov ironiza „arta gastronomică americană”

Într-o altă discuție, purtată pe 16 august 2025, Lavrov a apreciat „atitudinea prietenoasă cu Rusia” în eforturile Ungariei și Slovaciei de blocare a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni pregătit de UE și care a fost adoptat în cele din urmă. Această discuție s-a axat însă pe summitul de la Alaska, când președintele american Donald Trump a întins covorul roșu pentru Vladimir Putin.

Szijjarto a încercat să afle mai multe detalii din culisele acestui summit care a provocat o consternare enormă în Europa prin faptul că o posibilă soluționare finală a războiului – dacă nu chiar viitorul securității europene – era discutată peste capetele aliaților din UE și NATO și ale Ucrainei însăși.

Ceea ce l-a interesat în mod special pe Szijjarto a fost anularea prânzului dintre Putin și Trump și plecarea în grabă a liderului rus de pe teritoriul american, după mai puțin de trei ore de discuții bilaterale. Nu a fost cumva „un semnal de proastă dispoziție sau de dezamăgire între voi doi?”, s-a temut Szijjarto.

Lavrov a susținut că „prânzul nu a fost anulat”, dar oricum nu i-ar fi plăcut, „cunoscând arta gastronomică americană”.

Servilismul lui Szijjarto față de Rusia, considerat jenant în UE

Pe 12 august 2025, liderii de stat din UE au subliniat că „Ucraina are dreptul să-și decidă singură soarta” și că vor continua să sprijine aderare ei la UE. Ungaria nu a semnat această declarație. Câteva zile mai târziu, liderii de stat UE au reiterat că drumul către pace nu poate fi stabilit fără Ucraina și că trebuie menținută presiunea asupra Rusiei.

Guvernul lui Orban, așa cum arată clar convorbirile telefonice dintre Szijjarto și Lavrov, a acționat, cel puțin în ultimii ani, ca reprezentant al Rusiei împotriva UE, folosind retorica securității energetice ca pârghie pentru a bloca sau dilua deciziile.

„După cum îi spune însuși Szijjarto lui Lavrov: «Sunt la dispoziția dumneavoastră». Chiar așa este. Un comportament foarte jenant și neloial față de Europa”, a conchis un oficial UE de rang înalt.

Aceste noi dezvăluiri vin în contextul în care Viktor Orban se confruntă cu cea mai mare amenințare la adresa puterii sale din ultimul deceniu și jumătate. Cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare, programate pe 12 aprilie, partidul său Fidesz rămâne în sondaje la 20% în spatele formațiunii politice de opoziție Tisza, condusă de un fost loialist al lui Orban devenit între timp rival, Peter Magyar.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE