Sfânta Parascheva! CE NU AI VOIE SĂ FACI şi ce se întâmplă dacă ÎNCALCI TRADIŢIA
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Credincioşii o sărbătoresc astăzi pe Sfânta Parascheva, considerată ocrotitoarea Iaşului şi a întregii Moldove, iar tradiţiile şi obiceiurile pentrua acestă zi s-au păstrat de-a lungul timpului.
Cuprins:
- De Sfânta Parascheva nu se lucrează, nici la serviciu şi nici în acasă, pentru a te feri de pericolul bolilor de ochi şi durerilor de cap;
- La ţară, bătrânii nu făceau nici focul de Sfânta Parascheva.
- De Sfânta Parascheva nu se spală şi nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mână. Fetele ţineau la această superstiţie pentru a rămâne cinstite, iar bătrânii, pentru belşug. Ea apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei;
- De Sfânta Parascheva nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce;
- De Sfânta Parascheva se poate prezice vremea: dacă ziua de 14 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Iar dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarna se va lăsa curând. – Încep pregătirile de iarnă şi se obişnuieşte să se cumpere cojoace, pături; Sfânta Cuvioasă Parascheva (cunoscută şi ca Paraschiva) este sfânta ocrotitoare a Moldovei.
Moaştele Sfintei Parascheva au fost aduse la Iaşi de către domnitorul Vasile Lupu şi aşezate în ctitoria sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. La sfârşitul secolului al XIX-lea, moaştele sfintei au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Sfânta Parascheva este cunoscută în popor ca Sfânta vineri, personaj des întâlnit în basmele românilor.
Potrivit Bisericii Ortodoxe Române, cuvioasa Parascheva a săvârşit numeroase vindecări miraculoase şi alte minuni în timpul vieţii sale.
Sfânta Parascheva este sărbătorită şi în alte state cu o puternică comunitate ortodoxă, ca Grecia şi Bulgaria.
Citește și: Rugăciune către Sfânta Parascheva
Viața Sfintei Parascheva
Sfânta Parascheva s-a născut în satul Epivat din Tracia răsăriteană, nu departe de Constantinopol, la începutul secolului al XI-lea, într-o familie de neam bun și cu credință în Dumnezeu. Parascheva a primit o creștere aleasă și educație religioasă.
A intrat într-o mănăstire de fecioare din orașul Ieracleea Pontului. Petrecând cinci ani în acea mănăstire, s-a dus apoi să viziteze Mormântul Domnului din Ierusalim, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani într-o mică așezare de călugărițe pustnice de pe Valea Iordanului.
Nevoințele Sfintei Parascheva erau multe și grele: "ca băutură întrebuința apa de izvor, și de aceasta foarte puțină; trebuința așternutului o împlinea cu o rogojină, iar îmbrăcămintea era o haină și aceasta foarte zdrențăroasă, cântarea pe buze neîncetată, lacrimile de-a pururea; peste toate acestea înflorea dragostea, iar vârful bunătăților, care este smerita cugetare, le cuprindea pe toate acestea" (Viețile Sfinților).
De la mănăstirea de călugărițe din pustiul Iordanului s-a reîntors în locurile natale, aici s-a nevoit doi ani în Biserica Sfinților Apostoli, înainte de a trece la cele veșnice.
Citește și: Sfânta Parascheva. Veșmintele Sfintei Parascheva poartă un blestem
Câțiva ani mai târziu, în urma unor minuni petrecute la mormântul său, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost găsite întregi și neputrezite, fiind depuse în Biserica Sfinților Apostoli din satul Epivat, pentru închinare și cinstire. Acolo au stat timp de 175 de ani
În anul 1223, țarul româno-bulgar Ioan Asan al II-lea a strămutat moaștele Sfintei Parascheva la Târnovo, în Bulgaria, în catedrala cu hramul Adormirea Maicii Domnului.
După căderea Bulgariei sub dominație otomană, în anul 1393, moaștele sale au fost dăruite, pentru trei ani, domnului Țării Românești (1386-1418), Mircea cel Bătrân, ca apoi să ajungă în Serbia, la Belgrad, unde au rămas timp de 125 de ani.
Când turcii au ocupat și Serbia, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost duse la Constantinopol, rămânând în Catedrala patriarhală din Fanar timp de 120 de ani. În 1641, acestea au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu (1634-1653), drept recunoștință pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci.
În același an, moaștele Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iași, fiind așezate în biserica cu hramul Sfinții Trei Ierarhi. În anul 1889, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate în Catedrala mitropolitană din Iași, locul unde se află și astăzi.
