Cum au făcut hoții credit de nevoi personale în valoare de 110.000 lei, fără consimțământul unei femei: povești de groază din lumea fraudelor bancare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) atrage atenția asupra unui fenomen tot mai alarmant în România: ingineria socială și furtul de identitate prin care infractorii cibernetici reușesc să contracteze împrumuturi bancare masive în numele unor cetățeni de bună-credință.
Cuprins:
Peste 170 de cereri care vizau credite neautorizate au fost înregistrate în primele 8 luni ale anului 2026
Doar în primele opt luni ale anului, instituția a înregistrat peste 170 de solicitări care vizau credite neautorizate sau transferuri de bani orchestrate de escroci, relatează Profit.ro. Victimele au descris scenariile și tehnicile folosite de atacatori.
În cele mai multe cazuri, oamenii primesc telefoane de la persoane care se dau drept angajați ai băncilor, Poliției, BNR sau brokeri de investiții. Printre cele mai frecvente tactici se numără determinarea victimelor să instaleze aplicații de control de la distanță pe telefon, preluarea datelor din buletin prin apeluri video simulate sau convingerea acestora să scoată banii din bancă pentru a-i introduce în bancomate de criptomonede.
Pagubele financiare raportate de victime ajung până la 20.000 de euro în unele cazuri, însă presiunea cea mai mare vine în momentul în care persoanele păgubite află că trebuie să achite lunar rate uriașe pentru bani pe care nu i-au văzut niciodată.
De ce refuză băncile să anuleze creditele făcute de hoți
Cea mai mare problemă cu care se confruntă persoanele fraudate este că majoritatea băncilor comerciale refuză cererile de conciliere amiabilă trimise prin intermediul CSALB, relatează sursa citată mai sus. În consecință, instituțiile financiare continuă să le pretindă victimelor achitarea ratelor lunare, sub amenințarea executării silite și a raportării la Biroul de Credit.
Răspunsul băncilor se bazează pe cadrul legal actual: operațiunile și plățile au fost realizate din aplicațiile de homebanking ale clienților, cu introducerea codurilor de securitate sau verificarea biometrică. Sistemele de securitate ale băncilor nu au fost sparte, ci infractorii au obținut acces direct cu complicitatea sau permisiunea involuntară a titularului.
De asemenea, un număr semnificativ de cazuri au pe rol dosare penale la Poliție sau Parchet, motiv pentru care băncile preferă să aștepte concluziile anchetelor organelor de cercetare.
Reprezentanții CSALB subliniază că prezentarea acestor cazuri reale are un rol educativ crucial, prevenind alte persoane să cadă în plasele tot mai sofisticate întinse de infractorii din mediul online.
Cum au făcut hoții un credit de 10.000 de lei fără acordul titularului
O femeie din Caraș-Severin a povestit cum au făcut hoții un credit de 10.000 de lei fără acordul său, folosind doar datele pe care i le-a dat prin telefon.
„Am fost sunat de un infractor care s-a prezentat ca angajat al unei bănci comerciale și mi-a spus că cineva mi-a folosit datele pentru a cere un credit de nevoi personale. Când i-am spus că nu am fost eu cel care a solicitat asta, mi-a făcut legătură cu o altă persoană care s-a prezentat a fi de la Poliție.
Acesta din urmă m-a direcționat către altcineva care a spus că este de la BNR. Această persoană mi-a spus că trebuie să fac un împrumut de la bancă de aproximativ 100.000 de lei, să scot banii cash și cu ei să cumpăr criptoactive de la ATM-ul de criptoactive. Am introdus în ATM sume de câte 10.000 de lei, așa cum mi s-a spus și am solicitat dovada depunerii acestor sume. După ce am introdus toată suma, mi-au spus să sun la două numere de telefon ca să aprobe tranzacțiile”, a explicat ea, potrivit sursei citate mai sus.
O tânără din Constanța a fost la un pas să fie victima unei înșelătorii online cu împrumuturi rapide. Femeia a reușit să scape fără pagube materiale în momentul în care și-a dat seama că citește un mesaj fals.
Ce recomandă experții pentru a evita fraudele bancare
Experții în securitate și reprezentanții CSALB recomandă o atenție sporită la orice solicitare primită prin telefon sau mesagerie privată.
Nicio bancă, instituție publică sau autoritate precum BNR sau Poliția nu va cere niciodată prin telefon date confidențiale, coduri de securitate primite prin SMS, parole de acces sau instalarea de aplicații precum AnyDesk ori TeamViewer pe telefonul mobil.
În cazul în care primiți un apel suspect prin care sunteți anunțat că pe numele dumneavoastră s-a cerut un credit sau că aveți conturile compromise, experții recomandă să închideți imediat conversația. Aceștia susțin că ar fi mai bine să contactați direct banca prin numărul oficial de pe spatele cardului sau să vă deplasați la cea mai apropiată sucursală pentru a verifica situația reală a conturilor dumneavoastră. Dacă ați oferit deja date confidențiale, experții în securitate recomandă să blocați de urgență cardurile și accesul la aplicația de internet banking și să depuneți o plângere la cea mai apropiată secție de Poliție.
