Vor să dea statul în judecată pentru a rămâne în viață: Medicamentul-minune care înlocuiește operația pe inimă, blocat la Guvern
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pentru sute de pacienți români care suferă de cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, o boală genetică a inimii, viața depinde de un medicament salvator. Mavacamten, o moleculă din noua clasă de terapii ce schimbă radical prognosticul cardiomiopatiei hipertrofice obstructive, nu este decontat în România, deși are aprobare necondiționată din partea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR). Începând din luna octombrie, 200 de români riscă să rămână definitiv fără această terapie, odată cu finalizarea programului de donații al companiei producătoare. În lipsa compensării de la bugetul de stat și puși în fața unui cost lunar de aproximativ 9.000 de lei, imposibil de suportat, tot mai mulți pacienți sunt deciși să dea statul român în judecată pentru a-și revendica în instanță dreptul la viață.
Terapia-revoluție care elimină operația pe cord deschis
Mavacamten reprezintă prima terapie țintită pentru această afecțiune și este considerat de comunitatea medicală un veritabil „game changer”. El reduce semnificativ simptomele și elimină, în majoritatea cazurilor, necesitatea intervențiilor chirurgicale pe cord deschis sau a ablațiilor septale – proceduri invazive și extrem de riscante.
Deși este rambursat și accesibil în majoritatea țărilor europene (inclusiv în Bulgaria, Ungaria, Grecia sau Polonia), în România decontarea trenează din cauza întârzierilor legislative și a lipsei de aprobare la nivel de Guvern.
Sondajul Asociației Cardiogen: Traseul dificil al pacientului și impactul bolii
În cadrul unei mese rotunde, organizate la Palatul Parlamentului, Carmen Bălan, președinta Asociației Cardiogen, a prezentat datele oficiale extrase dintr-un chestionar derulat în rândul pacienților, care scoate la iveală vulnerabilitățile majore din sistemul de diagnostic și îngrijire:
Diagnosticare tardivă sau întâmplătoare: Doar 12% dintre pacienți ajung la diagnostic prin screening familial pre-clinic. Aproape jumătate (47%) află de boală abia după apariția simptomelor, 38% sunt diagnosticați întâmplător, iar 3% descoperă afecțiunea în urma unui eveniment sever.
Impact major asupra vieții de zi cu zi: 68% dintre bolnavi declară că afecțiunea îi împiedică să își atingă obiectivele personale. Jumătate dintre pacienți au limitări severe la activitățile fizice, iar 18% suportă consecințe economice grave, pierzându-și locul de muncă din cauza bolii sau a lipsei accesului la tratament.
Nevoi psihologice ignorate: 8 din 10 pacienți (80%) afirmă că au nevoie de consiliere psihologică la momentul diagnosticului și pe parcursul bolii, din cauza fricii constante de moarte subită.
Dramă la nivel personal: „Trăiesc cu frica de moarte deasupra capului”
Efectele bolii și ale lipsei de acces la servicii medicale integrate se reflectă dureros în viața de zi cu zi. Carmen Bălan și-a pierdut soțul la vârsta de doar 38 de ani din cauza acestei afecțiuni: „Eu sunt astăzi și în calitate de soție a unui pacient cu cardiomiopatie hipertrofică care a decedat în urmă cu un an și opt luni, la vârsta de 38 de ani, o moarte subită. Tatăl lui a fost diagnosticat cu 25 de ani în urmă, însă nimeni nu i-a spus atunci că boala este genetică și copiii ar trebui testați. Radu, soțul meu, a fost diagnosticat întâmplător cu 20 de ani mai târziu. [...] Am trăit 5 ani de zile, de la diagnostic până la moartea soțului, cu o sabie deasupra capului. Au fost nenumărate nopți când mă trezeam să verific dacă mai respiră. [...] Am primit apeluri de la pacienți disperați că li se ia șansa la o nouă viață; pacienți care nu mai puteau să aibă un serviciu sau pentru care simplul fapt de a mânca însemna un efort fizic foarte mare. Nu trebuie să lăsăm această povară doar pe umerii familiei”, a precizat Carmen Bălan, președinta Asociației Cardiogen.
Date din studii și experiența din România: Eficiență de 90% și frica de efectul „Rebound”
Tratamentul cu Mavacamten a adus rezultate remarcabile în centrele de expertiză din țară. În cadrul mesei rotunde, prof. univ. dr. Bogdan A. Popescu de la IUBCV „Prof. Dr. C. C. Iliescu” Fundeni) a prezentat datele concrete obținute pe pacienții români, rezultate prezentate recent și la Congresul European de Cardiologie de la München.
„În momentul în care a apărut această nouă clasă de medicamente, din care Mavacamten este prima, am fost foarte bucuroși pentru că e o medicație ușor de administrat, o pastilă pe zi, foarte eficientă și sigură. Din grupul nostru, practic 83% la șase luni nu mai aveau niciun fel de obstrucție. Practic, fusese abolit acest element, iar alți 8% aveau obstrucție doar la eforturi mari, deci o rată de răspuns în jur de 90%. Din punct de vedere al simptomelor, două treimi erau complet asimptomatici în urma tratamentului, iar o treime aveau doar simptome ușoare, în condițiile în care la început toți erau simptomatici.”
Prof. univ. dr. Bogdan A. Popescu a avertizat însă asupra riscurilor majore la care sunt expuși pacienții dacă tratamentul este întrerupt brusc odată cu finalizarea donațiilor: „A apărut o panică a pacienților, pe bună dreptate. Există un articol publicat anul acesta în Journal of the American College of Cardiology pe un grup de pacienți care, după ce au primit medicamentul, nu l-au mai putut primi. Au fost urmăriți și există rebound, cum este și de așteptat: tot ce era înainte a revenit: simptomele, obstrucția, modificările pe structură. Până la urmă nu e doar o presupunere că le va merge prost, este documentat că așa se va întâmpla. Donația generoasă a companiei producătoare s-a apropiat de sfârșit. Noi, la Fundeni, pacienții noștri le au doar pentru luna septembrie, în octombrie nu le mai avem,” a semnalat cardiologul.
Soluția din instanță: Pacienții dau statul în judecată
Puși în fața unui cost lunar de aproximativ 9.000 de lei și fără opțiuni terapeutice echivalente, unii bolnavi au refuzat să aștepte pasiv decizia Guvernului.
„Unii dintre ei s-au adresat deja în justiție și au câștigat cu toții dreptul de a primi acest medicament. În număr mic, dar nu aceasta este modalitatea de a face treburile, pentru că mulți dintre ei nu își permit așa ceva și cred că trebuie să găsim soluții dincolo de tribunale. Trebuie să obținem compensarea acestui medicament, care e un medicament fără alternativă terapeutică și recomandat în toate ghidurile europene și americane”, a afirmat prof. univ. dr. Bogdan A. Popescu.
Inegalitatea din sistem: O boală subdiagnosticată și un deficit grav de cardiologi
Pe lângă problema accesului la tratamentul inovator, identificarea bolnavilor întâmpină bariere majore în teritoriu. Prof. univ. dr. Dragoș Vinereanu, președintele Comisiei de Cardiologie din Ministerul Sănătății, a prezentat cifrele îngrijorătoare extrase din Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare.
În România există circa 2.000 de medici cardiologi. Dintre aceștia, 33% profesează doar în București, iar 44% în celelalte centre universitare și orașe mari. În celelalte 32 de județe ale țării mai rămân doar 23% din totalul cardiologilor.
Spre deosebire de alte țări europene, capacitatea României de a oferi soluții tehnice (cum ar fi implantarea de defibrilatoare interne) este dramatic scăzută, România realizează doar 16% din numărul de implanturi raportat la Polonia și doar 9% față de Cehia.
„Sunt multe județe în care sunt 10 cardiologi care nu fac față sub nicio formă urgențelor, ca să nu mai vorbim de screening. Ai nevoie de oameni care să fie capabili să pună diagnosticul. Avem un număr insuficient de cardiologi și foarte neomogen distribuiți. Nu există nici măcar ecografe de o calitate decentă în multe spitale, nu mai vorbim de rezonanță magnetică. Aici pierdem foarte mulți pacienți”, a atras atenția Prof. univ. dr. Bogdan A. Popescu.
Blocajul birocratic: ANMDMR a dat avizul, CNAS așteaptă Hotărârea de Guvern
Mavacamten îndeplinește toate condițiile tehnice, dar procedura este blocată la nivelul adoptării deciziei politice/guvernamentale. Prof. univ. dr. Carolina Negrei, membru în Consiliul Științific al ANMDMR, a reconfirmat că molecula a fost evaluată și inclusă pe lista de prioritizare conform procedurilor legale, primind valoare necondiționată de includere.
Larisa Mezinu Bălan, vicepreședinte CNAS, a precizat că instituția sa are un rol de executant și va deconta imediat medicamentul după ce Guvernul României va aproba modificarea HG 720/2008: „Urmează să aibă o aprobare a Guvernului României pentru includerea în această listă de medicamente decontate. Casa Națională, odată această decizie tehnică luată, va implementa cu certitudine în cel mai scurt timp posibilitatea decontării lui.”
Fără o reacție rapidă din partea Executivului, sute de bolnavi de inimă rămân fără singurul medicament care îi ține în viață. În prezent, pacienții români sunt la coada Europei privind accesul la noile medicamente. Timp record de așteptare pentru medicamente inovatoare: 1.110 zile.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
