Smartphone-urile au apărut chiar înainte ca rata fertilității să înceapă să scadă, iar studiile spun că sunt o cauză directă

2007, anul care a schimbat tendința

Rata natalității din Statele Unite este în scădere de mai multe decenii, iar cercetătorii încearcă de ani de zile să identifice cauzele acestui fenomen. Costurile ridicate pentru creșterea copiilor, accesul la contracepție și schimbările sociale au fost frecvent invocate drept explicații.

Un nou studiu propune însă o ipoteză surprinzătoare: smartphone-ul ar fi avut un rol direct în accelerarea declinului natalității după 2007. Cercetarea, realizată de economiști de la Middlebury College și National Bureau of Economic Research, susține că răspândirea rapidă a iPhone-ului și a internetului mobil ar putea explica între o treime și jumătate din scăderea natalității înregistrată în SUA între 2007 și 2011.

Potrivit autoarei principale a studiului, economista Caitlin Myers, anul 2007 a reprezentat un punct de cotitură important. În aceeași perioadă în care Apple lansa primul iPhone pe piața americană, economia SUA intra în Marea Recesiune. Inițial, specialiștii au presupus că reducerea numărului de nașteri este o consecință directă a crizei economice și că situația se va redresa odată cu revenirea economiei.

„Apoi am avut o recuperare economică fără o revenire a numărului de nașteri”, a explicat Myers.

Legătura dintre smartphone-uri și scăderea natalității

Pentru studiu, cercetătorii au analizat extinderea rețelei mobile AT&T, singura pe care funcționa iPhone-ul în primii ani după lansare. Ei au comparat evoluția natalității între 2007 și 2011 în funcție de gradul de acces la rețelele de internet mobil. Rezultatele au arătat că în comitatele unde peste 90% din populație avea acces timpuriu la smartphone-uri, rata natalității a scăzut mai accentuat decât în zonele unde accesul era limitat. Cea mai mare diferență a fost observată în rândul adolescenților.

Rata nașterilor în rândul fetelor cu vârste între 15 și 19 ani a scăzut cu aproximativ 26% în zonele cu acces extins la smartphone-uri, comparativ cu o scădere de 14% în regiunile cu acces redus.

În cazul femeilor de 20 de ani, declinul a fost de 15%, față de 10% în zonele cu acces limitat.

Mai puține relații față în față

Autorii studiului nu pot demonstra exact mecanismul prin care smartphone-urile influențează natalitatea, însă avansează mai multe explicații. Potrivit acestora, telefoanele inteligente au modificat modul în care oamenii își petrec timpul și interacționează social.

În locul întâlnirilor directe, tot mai multe relații și interacțiuni au loc prin intermediul ecranelor. Ezekiel Hooper, coautor al cercetării, consideră că smartphone-ul poate deveni un substitut pentru contactul uman direct. „Poate că, în loc să caute interacțiunea cu alte persoane, oamenii se îndreaptă către pornografia online. Poate că, în loc să iasă și să petreacă timp împreună cu prietenii, interacționează prin telefon”, a explicat acesta. Cercetătorii subliniază că reducerea sarcinilor neplanificate în rândul tinerilor reprezintă unul dintre factorii principali ai declinului general al natalității.

Alți experți contestă concluziile

Numeroși specialiști consideră însă că explicația este prea simplă pentru un fenomen atât de complex.

Alison Gemmill, profesor asociat de epidemiologie la Universitatea California din Los Angeles (UCLA), afirmă că smartphone-urile pot influența relațiile sociale, dar că acestea reprezintă doar unul dintre numeroșii factori implicați. „Oamenii se căsătoresc mai târziu, își formează mai târziu relații stabile și petrec mai puțin timp în relații de lungă durată. Smartphone-urile pot contribui la aceste tendințe, dar ele apar simultan cu schimbări majore legate de costurile locuințelor, educație, piața muncii și normele sociale”, a precizat cercetătoarea.

Sarah Hayford, profesor de sociologie la Universitatea Ohio, atrage atenția că natalitatea în SUA este în declin de multe decenii. În special rata nașterilor în rândul adolescentelor a început să scadă încă din anii 1950. „Dacă o schimbare se produce de peste 100 de ani, este probabil cauzată de factori care au acționat pe termen lung, nu de ceva apărut acum 15 ani”, a explicat Hayford.

Ea amintește că, în trecut, cercetătorii au asociat și răspândirea radioului sau a televiziunii cu schimbări ale comportamentului reproductiv și ale dimensiunii familiilor.

O problemă fără soluții simple

Autorii studiului recunosc că smartphone-urile nu sunt singura cauză a scăderii natalității.

„Nu spunem că acesta este singurul factor. Spunem că este un factor important”, a declarat Caitlin Myers.

Totuși, chiar dacă ipoteza s-ar confirma, cercetătorii admit că este dificil de imaginat politici publice care să inverseze tendința. În opinia lor, o soluție ar putea fi încurajarea interacțiunilor sociale directe și a vieții comunitare, mai degrabă decât măsurile financiare clasice destinate stimulării natalității.

Rata natalităţii este în scădere în toate ţările din UE. România are printre cele mai tinere mame din Europa

Un raport publicat recent de Eurostat dezvăluie o tendință îngrijorătoare: natalitatea a scăzut în toate țările Uniunii Europene în ultimii 20 de ani. Europa se confruntă cu un spor natural negativ, o rată a fertilității mult sub nivelul de înlocuire și o îmbătrânire accentuată a populației.

România se remarcă prin două extreme: are printre cele mai tinere mame din blocul comunitar, dar și o speranță de viață situată la coada clasamentului.

În anul 2024, rata brută a natalității în Uniunea Europeană a fost de doar 7,9 nașteri vii la 1.000 de persoane, marcând un declin generalizat comparativ cu anul 2004. În paralel, mortalitatea a ajuns la o medie de 10,7 decese la 1.000 de persoane, ceea ce a generat un spor natural negativ de -2,8 (numărul deceselor depășindu-l pe cel al nașterilor).

Cele mai mare rate au fost consemnate în Cipru (10,0 nașteri la 1.000 de locuitori), Irlanda (9,9) și Franța (9,6). La polul opus se află Italia (6,3), Spania (6,5), Lituania și Grecia (ambele cu 6,6).

Datele Eurostat arată, de asemenea, că rata brută a mortalităţii este cea mai mare în Bulgaria (15,6 decese la 1.000 de persoane), Letonia (14,3) și Ungaria (13,4). La polul opus, cele mai mici rate ale mortalității au fost înregistrate în Irlanda (6,5) și Luxemburg (6,6).

Rata totală de fertilitate la nivelul UE a coborât la 1,34 nașteri vii per femeie (în scădere de la 1,46 în 2004), o valoare alarmantă, situată mult sub pragul de înlocuire și stabilitate a populației, de 2,1. Malta a înregistrat cel mai critic nivel (1,01), intrând în categoria de „fertilitate de la cel mai scăzut nivel” (sub 1,3), în timp ce Bulgaria a raportat cea mai mare rată de fertilitate, de 1,72.

Mamele din România și Bulgaria, cele mai tinere din UE

Raportul Eurostat arată că europencele amână tot mai mult momentul în care devin mame. Vârsta medie la primul copil a crescut la nivelul UE de la 28,9 ani (în 2014) la 29,9 ani (în 2024).

Cele mai în vârstă mame la primul copil se înregistrează în Italia (31,9 ani), Luxemburg (31,6 ani) și Spania (31,5 ani). De partea celalată, cele mai tinere mame sunt din Bulgaria (26,9 ani), România (27,2 ani) și Slovacia (27,4 ani). O altă tendință vizibilă este creșterea numărului de mame mature. Din cele aproximativ 3,6 milioane de copii născuți în UE în 2024, 6% au fost aduși pe lume de femei de 40 de ani și peste, o pondere care s-a dublat față de anul 2004 (3%).

Fenomenul este cel mai vizibil în Grecia (11% din totalul nașterilor) și Spania (10%).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE