Cuprins:
Mai mult decât orice altă creatură din oraș, șobolanii inspiră frică și dezgust
Potrivit National Geographic, oamenii de știință au descoperit că numărul șobolanilor este în creștere în cam toate orașele din întreaga lume. „Am descoperit că numărul de șobolani crește în general în orașele din întreaga lume. Și orașele care se încălzesc mai repede au creșteri mai mari de șobolani în timp”, spune unul dintre cercetători, Jonathan Richardson, ecologist urban la Universitatea din Richmond.
Cercetătorii au realizat asta în urma apelurilor la numerele de urgență care semnalau prezența șau atacuri ale rozătoarelor, analizând date din orașe care aveau înregistrări pentru cel puțin șapte ani. Această abordare a fost necesară deoarece, după cum explică realizatorii studiului, „departamentele de control al dăunătorilor din majoritatea orașelor sunt subfinanțate și cu personal insuficient”.
Din cele 16 orașe analizate, 11 au înregistrat o creștere semnificativă a populației de șobolani. Washington DC, din SUA, a avut cea mai mare creștere, urmat de San Francisco, Toronto, New York și Amsterdam. Alte orașe cu tendințe pozitive includ Oakland, Buffalo, Chicago, Boston, Kansas City și Cincinnati.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_d0f34474b94b1e4084dfa905543b82ed.jpg)
De ce nu poate fi controlată populația de șobolani
Pe lângă schimbările climatice, care sunt considerate principalul motiv al creșterii numărului de rozătoare, studiul a identificat urbanizarea și creșterea populației umane ca factori care contribuie la înmulțirea șobolanilor. Temperaturile mai blânde din timpul iernii ar putea permite rozătoarelor să se hrănească mai mult și să se reproducă mai frecvent.
Trei orașe, New Orleans, Louisville și Tokyo, sunt printre puținele care au reușit nu numai să gestioneze situația, ba chiar să înregistreze o scădere a numărului de șobolani. Richardson consideră că succesul se datorează abordării proactive în gestionarea dăunătorilor și campaniilor de educație pentru locuitori.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/sobolani-profimedia-e1738924160775-1024x577.jpg)
Ce soluții există pentru a combate șobolanii
Studiul subliniază necesitatea unor strategii eficiente de control al rozătoarelor în contextul schimbărilor climatice.
„Încercăm să combatem o specie care este un adversar demn”, explică Jonathan Richardson pentru sursa citată.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_7d15eb5c5907b5e283992d0f69dd93d2.jpg)
În timp ce multe orașe încearcă să controleze șobolanii folosind otravă, se pare că, din păcate, otrăvurile cu acțiune rapidă nu funcționează bine. Odată ce animalul se simte rău după ce a consumat otrava, el încetează să mănânce momeala și transmite un mesaj și către celelalte rozătoare.
Potrivit sursei, industria exterminării folosește anticoagulante sau diluanți ai sângelui cu efect lent, care nu afectează șobolanii ore întregi și nu-i ucid timp de câteva zile. Astfel, animalele mor încet, din cauza sângerării interne.
Inteligenți și empatici, în ciuda reputației
În ciuda reputației lor proaste, se pare că șobolanii ar fi inteligenți și empatici. Într-un studiu citat National Geographic, există situații în care șobolanii i-au eliberat pe alți șobolani din cuști, chiar dacă nu nu au avut niciun câștig și ar fi putut să se sature cu ciocolată. Cercetătorul din spatele studiului, neurobiologul Peggy Mason de la Universitatea din Chicago, afirmă că, odată ce șobolanul ajutător își eliberează însoțitorul, „el urmărește șobolanul eliberat, sare peste el și-l linge”, aparent pentru a-l consola.
Cercetările viitoare ar putea explora mai detaliat relația complexă dintre mediul urban, fauna sălbatică și populația umană pentru a găsi soluții durabile de coexistență.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ab728aba05a09fb91d8c2ae78e9bc305.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_2eb9cda2065cd7ac8e5ca8716e8a1e6d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_9e4524d2906bb5e0d58a751713926784.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_cad3ece7a369c80838ca704141961a08.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_b654fd5fa59bde962f82d0d47b378d87.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_8139378a34e2e3e40388c629f53fe950.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_350f458a6c9c8f9828c3521aaceb47b4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_e15a40f1495f984b44c7834b18f2b416.jpg)