Soldatul bătut de ruși până i-au rupt coloana: „3 ani și jumătate de tortură. Scriu poezii pentru iubita mea, cânt la chitară și visez să merg iar”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Nazarí Krasovskî, 30 de ani, fost luptător în batalionul ucrainean Azov, a stat trei ani și jumătate în captivitatea rusă, dintre care doi ani și jumătate imobilizat la pat din cauza torturilor suferite. El a fost eliberat în august 2025 și a povestit, într-un interviu emoționant pentru Radio Svoboda, cum încearcă să-și reconstruiască viața la Lviv, vestul țării.
Cuprins:
Atenție, imagini și informații care vă pot afecta emoțional!
„Altar” era veterinar înainte de invazia Ucrainei
Nazarí Krasovskî, zis „Altar”, a povestit cum a reușit să înfrunte suferința, să își păstreze demnitatea și să își construiască o nouă viață.
Înainte de a se alătura batalionului Azov, în 2020, Nazarí era veterinar. „Am intrat în Azov pentru a-mi îndeplini datoria față de patrie”, a explicat el.
În timpul asediului Mariupolului, el și tatăl său, aflat și el în armată, au luptat în unități diferite, separați de linia frontului. A rămas pe poziții până la capitularea de la „Azovstal”, în mai 2022, a ordinul strategic al comandamentului.
- În 2022, timp de 80 de zile, o mână de soldați ucraineni din Batalionul Azov, adăpostiți alături de civili în măruntaiele oțelăriei din orașul Mariupol, au rezistat în mod neverosimil asaltului neîncetat al forțelor ruse.
- Batalionul Azov, o grupare de luptători care a apărut ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia în 2014, cu viziuni de extremă dreapta, a devenit una dintre motivațiile folosite de propaganda Kremlinului pentru invazia din Ucraina.
Azovstal, Olenivka, Tangorog
După predarea forțată, Nazarí și mii de alți soldați ucraineni au fost deținuți în colonia penitenciară Olenivka. A fost martor la explozia devastatoare din 29 iulie 2022, în care peste 50 de prizonieri au fost uciși.
În septembrie 2022, a fost transferat într-o închisoare din Taganrog, Rusia, unde tortura a devenit o rutină zilnică. Colonia este una dintre cele mai brutale închisori rusești.
„Banda rulantă de tortură”
Prizonierii ucraineni au fost întâmpinați cu o „bandă rulantă de tortură”, unde oamenii au fost bătuți până la moarte încă din primele minute.
„Gardienii s-au aliniat pe lateralele coridorului cu bâte, bețe de sârmă de fier, obiecte metalice și ciocane de lemn. La a treia treaptă, cazi. Am alunecat pe sânge, am căzut și am crezut că mă termină“, rememorează Nazari.
„Cineva mi-a șoptit la ureche: «Nu te întinde, târăște-te!»”, explică el cum umilința de salvează,
„După aceea, am fost băgați într-o celulă umedă. Eram cu toții sfâșiați: piele albastră și sânge roșu. Unii dintre camarazii mei au murit atunci din cauza infecțiilor”, își amintește Nazari.
Ace sub unghii, înec, sufocare
Interogatoriile au durat peste o lună, iar rușii au folosit întreaga „școală de tortură KGB”, pe care au etalat-o deschis.
Soldatul a fost electrocutat, ars cu țigări, i s-au înfipt ace sub unghii și a fost ținut în genunchi ore în șir. Au existat „tentative de înec și sufocare cu pungi de bandă adezivă”.
Într-o zi, bătăile i-au provocat o leziune gravă a coloanei vertebrale și a ajuns nedeplasabil.
Cum a supraviețuit semiparalizat
Deși imobilizat, Nazarí a găsit puterea să reziste. Colegii săi prizonieri l-au ajutat să supraviețuiască, iar el a folosit timpul pentru a lucra la sănătatea sa mentală.
„Am făcut multă muncă mentală în captivitate. Mi-am stabilit principii și valori clare”, a spus el.
Doi ani și jumătate, până la schimbul de prizonieri, Nazari a zăcut nemișcat în celulă. Camarazii l-au ajutat: i-au adus mâncare, l-au spălat și l-au pus pe toaletă.
La un moment dat, și brațele i-au cedat, dar datorită unui efort lent și constant în ciuda durerii, Nazari a reușit să-și recapete mobilitatea.
După eliberarea din august 2025, Nazarí a început un proces de reabilitare la Lviv. Deși sensibilitatea picioarelor este încă redusă și folosește un scaun cu rotile, el rămâne optimist că va putea merge din nou.
Pierderi de memorie, dar scrie poezii și cântă la chitară
În ciuda iadului pe care l-a trăit și a problemelor de memorie, veteranul este în curs de recuperare, cântă la chitară și radiază lumină.
Nazarí își găsește alinare în muzică și în visurile pe care a început să le realizeze după eliberare. A cântat alături de o cântăreață ucraineană celebră și a compus o melodie pentru logodnica sa, cu care speră să se căsătorească anul acesta.
Am înțeles importanța iubirii și a bunătății. Orice lucru material este trecător, dar doar oamenii pot salva alți oameni.
Și scrie versuri, pe care le-a ascuns în memorie sau le-a zgâriat pe bucăți de săpun în timpul captivității.
