Sondaj: Ar intra Marcel Ciolacu în turul 2 cu Călin Georgescu, dacă alegerile prezidențiale ar avea loc acum? Cum ar vota românii în 2026

Răspunsul vine de la sociologul Mircea Comșa de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, care, împreună cu casa de sondare Metro Media Transilvania, a pus două întrebări în cadrul unei cercetări naționale desfășurată telefonic (CATI), pe un eșantion de 2.000 de respondenți cu o marjă de eroare de +/-3%.

Două întrebări adresate respondenților

Întrebarea 1 a fost: „Din diferite motive, doar jumătate dintre alegători au votat la turul 1 al alegerilor prezidențiale din 2024. Dumneavoastră ați votat? Dacă da, cu cine ați votat?“. Potrivit sociologului, premisa că „jumătate au votat” e inclusă în text pentru a reduce măcar parțial efectul dezirabilității sociale – tendința unor alegători de a declara că au votat chiar dacă nu au făcut-o.

Întrebarea 2 a fost: „Uneori oamenii regretă că au votat sau că nu au votat pentru un anumit candidat. Dacă ați putea să vă întoarceți în timp la momentul turului 1 din 2024, cu cine ați vota?“

Pe baza răspunsurilor la aceste două întrebări și a rezultatelor oficiale, a fost calculat rezultatul posibil al turului 1 în trei scenarii:

*Voturi valide – doar respondenții care indică azi un candidat.

*Voturi valide + 33% din NȘ/NR (nu știu/nu răspund) asociate candidatului respectiv o alocare parțială a celor care nu știu sau nu răspund (NȘ/NR), presupunând că o treime din nedecișii unui candidat ar vota totuși pentru el.

*Voturi valide + 50% din NȘ/NR asociate candidatului respectiv – aceeași logică, cu o alocare mai generoasă.

Ierarhia se menține, cu mici diferențe

Analiza răspunsurilor arată că, în oricare din cele trei scenarii, ierarhia rezultată în urma scrutinului anulat de Curtea Constituțională s-ar păstra, cu mici diferențe, în prezent.

Astfel, în varianta „voturi valide”:

– Călin Georgescu câștigă +1,2% față de rezultatul oficial oficial (24,2% vs 23,0%);

– Elena Lasconi câștigă +0,8% (20,0% vs 19,2%);

– George Simion câștigă +1,1% (15,0% vs 13,9%);

– Marcel Ciolacu pierde -1,1% (18,1% vs 19,2%);

– Nicolae Ciucă pierde -0,9% (7,9% vs 8,8%).

În cazul variantei +33% din NȘ/NR – „diferențele față de scenariul voturi valide se netezesc ușor pentru toți candidații, dar direcțiile rămân aceleași”, iar în ipoteza +50% din NȘ/NR – „diferența față de primul scenariu rămâne sub 1% pentru toți candidații”.

„Indiferent de scenariu, Călin Georgescu rămâne pe primul loc (23,5-24,2%), Elena Lasconi pe locul 2 (19,5-20,0%), iar Călin Georgescu și George Simion înregistrează cele mai mari creșteri în puncte procentuale față de rezultatul oficial. Ierarhia și calificarea în turul 2 nu se schimbă”, este concluzia la care a ajuns prof. Mircea Comșa.

Alte concluzii ale sondajului:

*Electoratul lui George Simion este cel mai stabil: 94,5% dintre cei care l-au votat în T1 2024 și-ar menține votul azi – cea mai mare rată de fidelitate dintre toți candidații. Un scor atât de mare se poate explica parțial și prin faptul că votanții lui George Simion din 2024 erau deja mai degrabă votanți fideli ca urmare a migrării unei părți a votanților inițiali spre Călin Georgescu.

*Electoratul lui Nicolae Ciucă este cel mai instabil: Doar 55,8% și-ar menține votul. Aproape jumătate ar alege altceva: 15,9% ar vota cu un alt candidat minor, 5,4% ar migra la George Simion, iar 17,2% nu știu sau nu răspund ce ar face azi.

*Cel mai mare flux inter-candidați: de la Călin Georgescu la George Simion – 9,3% dintre votanții lui Călin Georgescu ar vota azi George Simion – cel mai mare transfer direct între doi candidați din întreg tabelul (aproximativ 165.000 de persoane).

„Georgescu nu a fost o anomalie”

„Dincolo de fluxurile intercandidați, stabilitatea votului este probabil concluzia majoră. Faptul că, la nivel macro, diferențele dintre rezultatul oficial și cel de azi sunt atât de mici (în limitele marjei de eroare) și că ierarhia top-2 rămâne absolut neschimbată ne indică un lucru esențial: rezultatul din noiembrie 2024 nu a fost un simplu «accident», o anomalie sau un capriciu emoțional de moment. 

Deși succesul lui Călin Georgescu a fost catalizat de un context extrem de favorabil – nemulțumire generalizată cu privire la clasa politică, slăbiciunea evidentă a ofertei electorale tradiționale și o campanie online fără precedent (susținută de o finanțare netransparentă) -, el s-a aflat pur și simplu la locul și momentul potrivit pentru a răspunde unei nevoi fundamentale a electoratului. 

Stabilitatea de azi a intențiilor de vot ne arată că instrumentele atipice de campanie doar au făcut vizibil un clivaj social profund, deja format. Faptul că electoratul nu s-a răzgândit și opțiunea a fost menținută la un an și jumătate distanță demonstrează că starea profundă de nemulțumire din societate nu a dispărut deloc. Votul din 2024 a reprezentat mai degrabă o reconfigurare durabilă decât un fenomen izolat”, afirmă Mircea Comșa într-o analiză publicată pe blogul „Doar un grafic să-ți mai spun”.

Potrivit acestuia, fidelitatea remarcabilă a electoratului, mai ales în cazul lui Călin Georgescu, în pofida tuturor dezvăluirilor apărute ulterior în spațiul public despre netransparența și posibila ilegalitate a campaniei sale, este, cel mai probabil, rezultatul a trei mecanisme complementare: 

 *consumul media fragmentat (bulele informaționale): o parte semnificativă a acestui electorat se informează exclusiv din surse alternative, astfel că dezvăluirile din presa mainstream pur și simplu nu au ajuns la ei. 

*respingerea sursei: chiar și atunci când informația le-a parvenit, nivelul uriaș de neîncredere în instituții și în mass-media a făcut ca ea să fie considerată o manipulare a establishmentului, prea puțin credibilă sau relevantă pentru a le schimba decizia. 

*efectul de victimizare: anularea turului 2 a fost privită de o mare parte a acestui electorat ca o decizie profund nedreaptă, un abuz îndreptat împotriva „președintelui ales”. Această acțiune a statului nu le-a zdruncinat încrederea, ci dimpotrivă, le-a validat narațiunea anti-sistem, transformând menținerea opțiunii inițiale de vot într-un act de sfidare și rezistență, afirmă sociologul.

Sociologul mai afirmă că rezultatele sondajului au anumite limitări, având în vedere că, deși eșantionul total a fost de 2.000 de cazuri, doar aproximativ 1.200 au răspuns la întrebările de vot, iar în jur de 1.000 au indicat un candidat. Datele au fost preluate în luna aprilie 2026 și, astfel, nu conțin o posibilă influență a moțiunii de cenzură la adresa Guvernului Bolojan.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE