„Șpaga de supraviețuire” cerută unui tânăr cu handicap. Inspectorii ANAF au descoperit că a vândut produse importate din China fără să achite taxe

Conceptul „șpăgii de supraviețuire”, lansat de Dragoș Anastasiu

Dragoș Anastasiu, unul dintre vicepremierii României, a fost obligat să demisioneze din funcție după ce s-a descoperit că timp de opt ani, firma pe care o controla i-a dat mită unei funcționare ANAF. După 8 ani în care au plătit „taxă de protecție”, Dragoș Anastasiu și asociatul său au denunțat actul de corupție, iar funcționara ANAF a fost condamnată la închisoare cu executare. 

În conferința de presă în care și-a anunțat demisia, vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că în România există „șpagă de supraviețuire” și „șpagă de îmbogățire”, iar cazul său a fost unul în care a fost dată „șpagă de supraviețuire” pentru că inspectoarea ANAF l-a șantajat pentru a da mită. „Aveam de ales între un posibil faliment… sau să dau curs șantajului”, a declarat Anastasiu, la momentul demisiei. 

Comerciant online, intrat în vizorul ANAF

Un caz similar celui în care a fost implicat Dragoș Anastasiu se află pe rolul Curții de Apel Cluj, după ce Tribunalul Cluj a pronunțat în acest caz o primă sentință de condamnare la patru ani de închisoare cu executare a funcționarului ANAF Cătălin Sabău. În acest caz, totul a început în martie 2022. O echipă ANAF a descins în localitatea clujeană Florești, la un tânăr cu un handicap locomotor care, prin intermediul unui PFA lucra ca șofer BOLT, iar ca persoană fizică importa sisteme de navigație auto din China și le vindea pe OLX. 

La controlul ANAF, realizat la începutul lunii martie 2022, a fost prezent și tatăl tânărului, fost polițist, căruia inspectorii i-au spus că „fiul său a comis evaziune fiscală, că a făcut acte de comerț nedeclarate, pentru care trebuia să plătească impozit, TVA și contribuții sociale”. Cu aceeași ocazie, tânărul, despre care procurorii DNA susțin că suferă de un handicap locomotor, a fost avertizat că pentru faptele sale riscă între 7 și 15 ani de închisoare.

„Agenții Antifraudă mi-au spus că fiul meu a făcut evaziune fiscală vânzând aparate de navigație în valoare de peste 4.000.000 de lei, fără a plăti taxe. Au mai spus că vom avea de plătit taxele la stat și fiind suma foarte mare probabil fiul meu va fi și condamnat la închisoare între 2 și 7 ani”, a declarat tatăl tânărului, care a denunțat fapta de corupție la scurt timp după ce a fost consumată. 

Potrivit DNA, în acest caz mita de 15.000 de euro a fost cerută în contextul în care „inspectorul cunoștea starea materială a celor două persoane, deținând, în contextul exercitării atribuțiilor de serviciu, informații despre conținutul conturilor bancare, despre tranzacțiile financiare, precum și despre alte active producătoare de venit ale celor doi”. 

„A recurs cumva la niște amenințări”

Cu ocazia anchetei, tânărul verificat de ANAF a declarat că atunci când au mers prima dată la el la poartă, inspectorii i-au spus că „sumele tranzacționate sunt foarte mari” și că „sunt foarte mari vânzările și sumele din conturi”.

„Mi-a spus că nu am avut legal activitatea și că trebuie să plătesc TVA și penalități. […] Mi-a mai spus că ar fi infracțiune fapta pe care am comis-o și că e sancționabilă cu închisoare de la 7 la 15 ani, fiind vorba de evaziune fiscală, iar suma depășește 100.000 de euro. […] Controlul s-a finalizat prin încheierea a două procese-verbale, unul pe PFA privind activitatea de ride-sharing, și unul pe persoană fizică neautorizată privind vânzarea de navigații auto”, a declarat tânărul verificat de ANAF, cu ocazia anchetei. 

Tânărul a mai spus că după ce i-a trimis inspectorului fiscal actele pe care le avea, după aproximativ două săptămâni de la prima întâlnire, a fost sunat și chemat la o benzinărie Petrom pentru a discuta „partea de persoană fizică, unde sumele erau mari”.

„Acesta mi-a comunicat de mai multe ori că sumele rezultate din vânzări sunt foarte mari și că, la fel, TVA-ul ar fi foarte mare. El mi-a spus că TVA-ul ar fi de aproximativ 700.000 de lei de plată, plus penalități. Spunându-mi aceste lucruri a încercat să mă facă să îi dau o sumă de bani. A recurs cumva la niște amenințări. La această întâlnire nu mi-a cerut direct bani, mi-a spus doar că risc dosar penal și închisoare de la 7 la 15 ani pentru evaziune fiscală”, a mai declarat tânărul vizat de ANAF, la audierile din dosarul de luare de mită. 

Mita, pusă într-o cutie de ciocolată 

Tânărul susține că în data de 1 aprilie 2022, când tatăl său a mers să achite unele sume imputate de ANAF, pentru că nu se descurca, l-a sunat pe inspector, iar acesta i-a chemat într-o benzinărie pentru a discuta. 

„Acolo, ne-a expus aceeași problemă, cum că sumele sunt foarte mari și că risc închisoare de la 7 la 15 ani și dosar penal pentru evaziune fiscală. La un moment dat, acesta m-a trimis la mașină, să duc telefoanele, și a rămas să discute doar cu tatăl meu. După ce am dus telefoanele la mașină, am vrut să mă întorc, unul din cei doi, cred că tata, mi-a făcut semn să rămân la mașină. Ei au discutat aproximativ 10 minute. Apoi a venit tata la mașină și mi-a spus că domnul poate să rezolve să nu mi se facă dosar penal și să fiu anchetat și că trebuie să îi dăm suma de 15.000 de euro”, a declarat tânărul la DNA. 

Cu aceeași ocazie, tânărul a explicat că banii au fost puși într-o cutie de ciocolată, iar tatăl său a mers să îi dea inspectorului ANAF. „Lângă mașină am discutat, ocazie cu care mi-a propus să îi dau suma de 15.000 de euro, și dacă îmi iau angajamentul că plătim suma datorată la stat, nu se va mai înregistra dosar penal, copilul nu va mai fi condamnat și va încerca să scadă cât poate de mult din suma datorată statului. Am fost de acord să îi dau suma asta. Am stabilit că urmează să merg acasă după bani, iar la întoarcere să pun banii în portbagajul mașinii lui de serviciu, că îmi lasă mașina deschisă”, a declarat și tatăl tânărului, care a sesizat DGA, la aproximativ o săptămână de la comiterea faptei.

Odată cu denunțul au fost depuse și înregistrări ale discuțiilor telefonice dintre inspectorul ANAF și tânărul controlat. În plus, denunțătorul a fost „cablat” și trimis la întâlnire cu inspectorul ANAF. Cu această ocazie a fost adusă în discuție de trei ori mita de 15.000 de euro, fără ca funcționarul să o nege. 

Versiunea inspectorului ANAF 

În urma denunțului, inspectorul ANAF a fost și arestat preventiv. Chiar dacă în fața procurorului a uzat de dreptul la tăcere, în fața judecătorului de drepturi și libertăți care a judecat contestația împotriva arestării, Cătălin Sabău și-a expus versiunea.

„Pe tot parcursul controlului am fost conturbat de către denunțător (n.r. – tatăl tânărului controlat), care se prezenta în mod repetat la sediul unde derulam controalele, reproșându-mi tot felul de chestiuni. În repetate rânduri i-am solicitat să nu mai intervină în activitățile pe care le desfășurăm, însă el insista de fiecare dată spunând că fiul său are un handicap locomotor, îmi sugera și îmi cerea, pe măsură ce întocmeam actele, să fac în așa fel încât să se diminueze sumele declarate statului și consemnate în actele procedurale întocmite pe parcursul controlului, care a durat până la data de 2 mai 2022”, a declarat inspectorul.

Funcționarul ANAF s-a mai apărat spunând că în data de 1 aprilie 2022, când procurorii spun că a fost dată mita, a fost contactat de tânărul controlat, care i-a spus că tatăl său este la ANAF. În urma acestui apel, inspectorul i-a chemat pe tânăr și pe tatăl lui la o întâlnire în benzinăria Petrom.

„Discuțiile s-au centrat din nou pe sumele care erau datorate statului, denunțătorul solicitând în mod insistent să fac cumva să le reduc. Eu i-am spus în repetate rânduri că nu pot face acest lucru, întrucât am o carieră și nu îmi pun profesia în pericol, însă el alterna aceste solicitări ferme cu șantaje emoționale legate de starea de sănătate a fiului său. Mi-a mai spus că el este fost polițist și știe cum merg lucrurile”, a declarat angajatul ANAF în fața judecătorului.

„Eram pregătit atunci să sun chiar și la DGA”

Sabău a mai spus că, la un moment dat, denunțătorul i-a cerut fiului să meargă la mașină, dându-i și telefoanele mobile: „Eu am mai rămas împreună cu denunțătorul discutând același aspecte, iar la un moment dat mi-a spus că trebuie să meargă să-l ducă pe fiul său cu mașina într-un anumit loc și mi-a cerut să-l aștept pentru că vrea să mai discute ceva cu mine”. 

Inspectorul ANAF susține că după aproximativ 30 de minute bărbatul s-a întors. „L-am observat din incinta benzinăriei că merge la autoturismul meu, deschide portbagajul și pleacă. Acest lucru mi s-a părut foarte ciudat, astfel încât am ieșit imediat să mă uit dacă a lăsat ceva în portbagaj, însă nu am văzut nimic. Eram pregătit atunci să sun chiar și la DGA, dacă aș fi găsit în portbagaj orice obiect străin. Nu am considerat necesar la acel moment să-l contactez telefonic pe denunțător și să-l întreb ce a căutat la autoturismul meu, iar ulterior am mai avut o întâlnire în data de 13 aprilie, când i-am adus la cunoștință rezultatele preliminare ale controlului”, a mai declarat funcționarul judecat pentru corupție. 

„S-a folosit de fiul său când i-a exagerat handicapul fizic”

Inspectorul ANAF acuzat de luare de mită a mai susținut că denunțătorul că s-a folosit de fiul său cu handicap pentru a-l șantaja emoțional și pentru a-i întinde o cursă. 

„Sunt nemulțumit de faptul că atât în sesizarea inițială de luare a măsurii arestului, cât și acum în propunerea de prelungire sunt prezentat ca factor decizional în realizarea presupusei infracțiuni, însă lucrurile stau exact invers pentru că de fapt denunțătorul s-a dovedit cel care a umblat la ANAF, cel care ne-a contactat, în opinia mea, acest denunțător știind bine ce face, fost polițist, iar eu susțin că el este cel care mi-a întins o capcană”, a declarat inspectorul în momentul în care a cerut eliberarea din arest. 

Cu aceeași ocazie, funcționarul ANAF a mai arătat, „pentru a sublinia caracterul dubios al denunțătorului”, că bărbatul „s-a folosit de fiul său când i-a exagerat handicapul fizic al acestuia, prezentându-l ca o victimă”.

„Personal, l-am văzut pe acest martor mișcându-se și desfășurând activități fizice fără să fie afectat, ceea ce, în opinia mea, dovedește caracterul denunțătorului și folosirea șantajului emoțional tocmai pentru a se încadra în acea caracterizare de «factor decizional»”, s-a mai apărat inspectorul ANAF. 

Inspectorul antifraudă a mai spus că nu i-a cerut denunțătorului nicio sumă de bani, dar, înainte ca bărbatul să îi lase ceva în portbagaj, a așteptat ca tatăl tânărului controlat să revină în benzinărie „din curtoazie profesională”. 

„Sunt întrebat dacă astfel de situații de a mă întâlni cu contribuabilii, respectiv cu persoanele controlate în alte locuri decât firma lor sau sediul ANAF, arăt că am mai făcut-o, respectiv la stații de benzină, dar și în restaurante, tocmai în ideea acestei curtoazii profesionale, pentru a primi sau restitui acte încheiate, neavând nicio interdicție sau incompatibilitate profesională în legătură cu aceste locuri unde să ne întâlnim și să dăm explicații profesionale”, a mai declarat inspectorul ANAF. 

Patru ani de închisoare cu executare, în primă instanță

Tribunalul Cluj, unde dosarul s-a judecat în primă instanță, l-a condamnat pe funcționarul ANAF la 4 ani de închisoare cu executare, arătând că primirea mitei a fost dovedită fără să existe dubii. Probele-cheie luate în considerare de judecător au fost înregistrările camerelor de supraveghere din benzinărie și dintr-o clădire apropiată.

„După reîntoarcerea denunțătorului, inculpatul se plimbă timp de mai multe minute prin interiorul magazinului stației de carburant, inspectând diverse produse, fără însă a se apropia de casele de marcat și de a cumpăra ceva. Din comportamentul său reiese că inculpatul s-a informat asupra momentului în care mașina denunțătorului a revenit în parcarea stației Peco și asupra momentului când aceasta a plecat, evitând să se reîntâlnească cu denunțătorul ori să fie surprins de camere în proximitatea acestuia”, se arată în sentința Tribunalului Cluj, studiată de Libertatea.

Din același document reiese că imaginile care arată evitarea unei întâlniri sunt în contradicție cu declarația funcționarului ANAF, care a afirmat că l-a așteptat pe bărbat în benzinărie din „curtoazie profesională”. „Așadar, deși l-a așteptat pe denunțător din curtoazie profesională, inculpatul a evitat să se reîntâlnească cu acesta, cu toate că l-a văzut când s-a reîntors în stația Peco”, mai arată judecătorul care l-a condamnat pe Sabău.

Instanța a mai scos în evidență un detaliu important. Potrivit imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, funcționarul ANAF nu putea, din locul în care era, să vadă când denunțătorul deschide ușa portbagajului și îi lasă ceva acolo. Cu toate acestea, „primul lucru pe care inculpatul l-a făcut după plecarea denunțătorului din benzinărie, a fost să își verifice portbagajul mașinii de serviciu”. 

„Explicația sa cum că l-ar fi văzut pe denunțător deschizându-i ușa de la portbagaj nu este veridică, inculpatul fiind în acel moment în magazinul stației de carburant, fără a avea câmp vizual în spatele acestui imobil, unde era parcată mașina ANAF. În realitate, inculpatul știa ce urmează să facă denunțătorul întrucât îl instruise în acel sens, astfel că după plecarea lui, a verificat dacă i-a fost remisă suma de bani cerută cu titlu de mită”, a mai reținut judecătorul. 

Comportament specific unui vinovat

Judecătorul a avut în vedere și discuția denunțătorului cu inspectorul ANAF, înregistrată cu aparatură DGA, la două săptămâni de la remiterea mitei și o săptămână de la depunerea denunțului. 

„(…) inculpatul confirmă implicit această primire prin explicațiile pe care le oferă. Inculpatul nu neagă faptul că ar fi primit banii, nu îl contrazice pe denunțător în această privință, nu se arată contrariat de acele afirmații și nici nu cere explicații. Or, acest comportament este specific unei persoane care a luat o sumă de bani cu titlu de mită și trebuie să se justifice în fața denunțătorului, tocmai pentru că este direct interesat de discreția acestuia din urmă”, a mai arătat Tribunalul Cluj, a cărui sentință nu este definitivă.

Instanța a mai reținut, de asemenea, că declarațiile denunțătorului „se coroborează cu declarațiile martorilor și conținutul convorbirilor purtate de martori cu inculpatul, respectiv discuțiile purtate în mediul ambiental, dar mai ales imaginile surprinse de camerele de supraveghere amplasate în proximitatea locului comiterii faptei”.

„Legea nu mai este văzută ca un set de norme inviolabile”

Judecătorul a justificat condamnarea la închisoare cu executare prin faptul că „infracțiunea de luare de mită este o infracțiune de corupție ce aduce atingere relațiilor sociale referitoare la buna desfășurare a activității de serviciu, care presupune îndeplinirea cu probitate de către funcționarii publici precum și de ceilalți funcționari a îndatoririlor de serviciu”.

„Trebuie avut în vedere și faptul că infracțiunile de corupție reflectă o percepție profund distorsionată asupra realității, înrădăcinată în credința greșită că problemele juridice pot fi manipulate sau «rezolvate» prin metode ilicite. Această mentalitate trădează o ruptură severă între valorile morale esențiale și acțiunile individului, indicând că respectul față de lege nu este ceva constant, ci mai degrabă o opțiune flexibilă, influențată de interesele personale și de circumstanțele favorabile. Această disonanță morală creează un cadru mental în care legea nu mai este văzută ca un set de norme inviolabile, ci ca un obstacol care poate fi ocolit atunci când situația o permite”, și-a mai motivat decizia Tribunalul Cluj.

Judecătorul a refuzat să îi returneze denunțătorului șpaga

Odată cu condamnarea, Tribunalul Cluj a decis și confiscarea sumei de 15.000 de euro, care face obiectul mitei, de la inspectorul ANAF. În proces, denunțătorul a cerut să îi fie returnați banii dați mită, dar judecătorul a respins cererea arătând că banii pot fi restituiți doar în două situații: dacă mita a fost dată în urma constrângerii sau dacă fapta a fost denunțată înainte de comiterea faptei. 

„În cauza de față, fapta de dare de mită nu a fost comisă prin constrângere prin orice mijloace de către inculpat și, mai mult, suma de bani a fost dată cu titlu de mită de către denunțător anterior formulării denunțului”, a explicat judecătorul de la Tribunalul Cluj, a cărui sentință nu este definitivă, fiind atacată cu apel. Decizia finală în acest caz îi aparține Curții de Apel Cluj. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro