Statele membre NATO s-au înțeles asupra unei creșteri treptate a bugetelor apărării până la 5% din PIB
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Statele membre ale NATO, care se reunesc începând de marți, 24 iunie, într-un summit la Haga, și-au dat duminică acordul asupra creșterii treptate a cheltuielilor legate de apărare până la 5% din PIB până în 2035, după ce Spania, care a respins această propunere formulată de secretarul general, Mark Rutte, a obținut o excepție, relatează agențiile de presă AFP, Reuters și EFE, preluate de Agerpres.
Cuprins:
5% din PIB pentru apărare, până în 2035
Negociatorii celor 32 de state membre au formulat în acest weekend o ultimă versiune a acordului care să fie semnat la summit și să permită creșterea cheltuielilor pentru înarmare, dar care să țină cont de obiecțiile exprimate de Spania.
Înțelegerea convenită prevede creșterea de la 2% din PIB la 3,5% din PIB pentru cheltuieli strict militare, plus 1,5% din PIB pentru cheltuieli de securitate într-un sens mai larg.
Unele state membre NATO rămân restante în privința întăririi lor militare
Președintele american Donald Trump le-a cerut membrilor europeni ai NATO să-și crească bugetele apărării la 5% din PIB, mult peste actualul angajament de 2% din PIB, nici acesta atins de nouă din cele 32 de state din alianța de apărare.
Mark Rutte a precizat că, spre deosebire de cazul acordului din anul 2014, când aliații au stabilit să-și crească bugetele apărării până la 2% din PIB într-un orizont zece ani, obiectivul pe care-l urmărește la summitul NATO de luna aceasta este ca statele membre să se angajeze asupra unor „planuri care să indice creșterea (bugetelor apărării - n.r.) pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%”.
Mark Rutte avertizează că lipsa investițiilor în apărare va încuraja Rusia să fie și mai agresivă
Secretarul general al NATO a susținut că nu se poate spune că „nu sunt bani” pentru înarmare și le-a cerut liderilor statelor membre să le explice acest lucru propriilor cetățeni. „De aceea sunt politicieni, pentru a le prezenta faptele popoarelor lor și a le spune: avem societăți bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acționăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă (...) peste încă trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi amenințați” de Rusia, a transmis Rutte.
„Fără investiții masive în apărare, Europa riscă să ajungă la mâna Rusiei”, a avertizat recent Rutte, în timpul unei vizite la Londra.
Potrivit secretarului general, liderul rus Vladimir Putin ar putea lansa un atac împotriva NATO până în 2030. „Să nu ne amăgim, chiar dacă se încheie războiul din Ucraina”, a subliniat șeful NATO.
Estonia și Spania percep în mod diferit amenințarea rusă
Dacă Estonia, țară vecină cu Rusia și fostă colonie sovietică, construiește buncăre și șanțuri antitanc pentru a fi mai bine apărată în cazul unui atac al Kremlinului, pentru Spania, țară aflată departe de Rusia, amenințările sunt văzute altfel.
Premierul socialist spaniol Pedro Sanchez, care a respins propunerea de 5% din PIB, a obținut o excepție. Spania va aloca apărării 2,1% din PIB. „Nici mai mult, nici mai puțin”, a declarat Sanchez, estimând că acest nivel de cheltuieli militare va fi suficient pentru ca Spania să-și îndeplinească obligațiile de stat membru NATO.
