EXCLUSIV|Statul se încurcă în propria birocrație. Fantoma Bancorex bântuie pe la AAAS. Bonus: cum a uitat statul o datorie până s-a prescris

Autoritatea de Administrare a Activelor Statului (AAAS), fosta AVAS, este campioană la astfel de situații.

Nu știe câți bani are de primit și de unde

Astfel, Curtea de Conturi a descoperit că instituția nici măcar nu a finalizat inventarierea portofoliului său de creanțe.

Ba chiar instituția de control acuză “necunoașterea situației exacte referitoare la înscrierea AAAS în tabloul definitiv al creditorilor la societățile pentru care instanța a decis intrarea în faliment și la societățile radiate din evidențele Registrului Comerțului”.

Tot legat de creanțe, Curtea de Conturi a găsit și “neregularizarea unor creanțe bancare preluate în temeiul OG nr. 61/2000 privind finalizarea procesului de restructurare a SC BRCE – BANCOREX SA și fuziunea prin absorbție a acestei bănci cu SC BCR SA. Valoarea estimată a abaterii este de 19.635 mii lei, reprezentând creanțele bancare aflate în sarcina a 16 debitori pentru care nu există titlu de creanță”. Adică 19,6 milioane de lei.

Reamintim, Bancorex a dat în anii 90 credite preferențiale unor oameni de afaceri și politicieni, iar aceștia nu le-au mai plătit. Ulterior, banca a intrat în colaps, iar statul a salvat-o prin unirea cu BCR. La rândul său, BCR a fost privatizată în 2006, iar cumpărătorul este banca austriacă Erste.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Regularizarea de creanțe a dat însă bătăi de cap și mai mari. Cât de mari? Curtea de Conturi zice că există o abatere de 322 de milioane de lei.

“Neprezentarea spre aprobare Consiliului de Supraveghere și Îndrumare a propunerii privind regularizarea unor diferențe dintre valoarea înregistrată în contabilitate și valoarea tranzacționată a unor creanțe, ca urmare a procesului de valorificare a acestora (cesionarea creanțelor). Valoarea estimată a abaterii este de 322.536 mii lei”, scrie în raport.

Datornicii fără datorii

De altfel, evidențele AAAS sunt pline de astfel de situații în care angajații s-au încurcat în datele financiare.

Spre exemplu, raportul consemnează “menținerea în evidența AAAS a unor creanțe ce reprezintă obligații bugetare datorate de debitori care au beneficiat de scutire la plată în baza unor acte normative speciale. Valoarea estimată a abaterii este de 1.777 mii lei, reprezentând creanțe fiscale neregularizate”.

În altă parte, apare “menținerea în evidența AAAS a unor creanțe ce reprezintă obligații către CNAS, datorate de debitori care au beneficiat de scutire la plată în baza unor acte normative speciale. Valoarea estimată a abaterii este de 10.840 mii lei, reprezentând creanțe neregularizate”.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă

Dar dacă pe unii fără datorii AAAS i-a ținut în contabilitate, nu la fel de repede s-a mișcat instituția cu privire la unii care chiar aveau de dat bani la stat.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Spre exemplu, 131 de debitori nici măcar nu au fost executați silit în termenul legal. Valoarea abaterii: 56,817 milioane de lei.

Aceste probleme nu au apărut numai în cazul datoriilor, ci și al vânzărilor de acțiuni sau al dividendelor care se cuveneau statului.

Avem, așadar:

“• deficiențe privind înregistrarea și urmărirea recuperării creanțelor AAAS rezultate din vânzarea de acțiuni. Valoarea estimată a abaterii este de 4.138 mii lei;
• neurmărirea recuperării, în condițiile prevăzute de lege, a drepturilor de creanță ale AAAS, reprezentând dividende corespunzătoare unui număr de 78 de debitori. Valoarea estimată a abaterii este de 1.008 mii lei”.

Adică 4,1 milioane de lei în prima speță și 1 milion în cea de-a doua.

Pentru alți doi “debitori diverși” , AAAS nu a urmărit recuperarea unei sume de 467.000 lei.

Libertatea a solicitat AAAS un punct de vedere asupra acuzațiilor aduse de către Curtea de Conturi, dar aceasta nu a răspuns până la ora scrierii acestui articol.

Au uitat o firmă

Dar AAAS nu este singura soluție cu astfel de probleme. Departamentul pentru Privatizare si Administrarea Participării Statului (DPAPS) din subordinea Ministerului Economiei a pierdut 308.000 de euro pentru că a uitat de o creanță până ce aceasta s-a prescris.

Iată ce spune Curtea de Conturi:

“cu ocazia verificării efectuate la DPAPS, privind stadiul implementării unor măsuri dispuse prin decizie, s-a constatat că instituția a pierdut un drept de creanță în valoare de 308 mii euro (1.384 mii lei) prin nepunerea în executare, în termenul legal, a unei sentințe civile din anul 2009. Creanța reprezenta penalități datorate de cumpărătorii Societății Comerciale Uzina Mecanică Drăgășani SA pentru nerespectarea clauzei privind investițiile. Prescrierea a fost constatată de instanță în anul 2016, în urma contestării de către cumpărători, pe motiv de prescripție, a punerii în executare, în anul 2015, a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă menționată”.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

De altfel, Uzina Mecanică Drăgășani este dată ca exemplu de Curtea de Conturi și în altă parte. Mai exact, autoritățile sunt acuzate că nu au luat măsuri pentru a-i trage la răspundere pe cei care au făcut posibilă pierderea unei sume de 1,4 milioane de euro.

“Este cazul DPAPS, unde nu s-au luat măsuri pentru recuperarea prejudiciului creat OPSPI, prin pierderea în instanță, ca urmare a prescrierii, respectiv a netemeiniciei în condițiile prescrierii, a unui drept de creanță cumulat până la realizarea investițiilor, în sumă de 1.408 mii euro, reprezentând penalități în proporție de 30% din valoarea neinvestită și datorate de către cumpărătorii Societății Comerciale Uzina Mecanică Drăgășani SA”, comentează instituția în raport.

Ministerul Fondurilor Europene a găsit un sistem nefolosit

Cu ocazia controlului la Ministerul Fondurilor Europene, Curtea de Conturi a găsit că s-au dat 77.000 de lei pe un sistem software care nu a fost folosit niciodată.

Redăm mai jos pasajul:

“Acțiunea de inventariere a patrimoniului la finele anului 2016 nu a respectat întocmai prevederile legale în domeniu, cu această ocazie constatându-se neutilizarea «Sistemului software de inventariere a tuturor bunurilor de natura mijloacelor fixe și a obiectelor de inventar», în valoare de 77 mii lei, achiziționat în anul 2015”

Cu ocazia controlului s-au găsit și fonduri europene, același gen de situație ca la celelalte instituții menționate mai sus: neincluderea în evidențele contabile a unor obligații de plată rezultate din hotărâri definitive în justiție.

Este vorba de 2,3 milioane de euro și 2,7 milioane de lei, plus alte 108.000 de lei “reprezentând obligații de plată comunicate prin somații succesive, pentru care s-a instituit poprire pe contul ministerului”.

Curtea de Conturi recomandă efectuarea unei analize în vederea întocmirii unei situații centralizatoare a hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, prin care s-au stabilit obligații de plată în sarcina Ministerului Fondurilor Europene și dispunerea efectuării înregistrării acestora în evidența contabilă.

Ce mai scoate în evidență raportul

Raportul mai arată și că Radiocom a provocat o pagubă de aproape 200 de milioane de lei numai dintr-un singur proiect și că ANCOM nu a colectat venituri de 324 de milioane de lei.

De asemenea, Curtea de Conturi cere și recuperarea unor sume încasate nejustificat de către preoți. În fine, documentul arată că România a pierdut un credit de 465 de milioane de euro pentru o magistrală de metrou.

Urmărește-ne pe Google News