Statul trebuie să acorde trei miliarde de euro magistraților drept salarii retroactive. Ministerul Finanțelor trage semnalul de alarmă: „Impact bugetar major”

Documentul arată că începând cu anul 2018, în urma unor acte emise de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul General și Consiliul Superior al Magistraturii, s-a stabilit o valoare de referință sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute în legea salarizării bugetare.

• Majorarea vine după ce un consilier de probațiune a câștigat în instanță, în anul 2020, majorarea valorii de referință sectorială de la 485 la 605 lei, conform sursei citate. Ulterior, au avut loc și alte sentințe, în urma unor procese intentate de judecători, procurori, magistrați-asistenți, personal asimilat și personal auxiliar și conex.

Începând cu luna mai a acestui an, Înalta Curte și Parchetul General au cerut bani pentru acoperirea cheltuielilor de personal.

Documentul arată că suma ce trebuie achitată de stat se ridică la 10,68 miliarde de lei, la care se adaugă dobândă penalizatoare de 20% cumulat în perioada 2018-2022, rezultând un total de 16,09 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor notează că procesul de acționare în judecată a crescut „exponențial” și atrage atenția că la final de 2022 erau pe rol peste 3.250 de dosare civile.

Experții Finanțelor avertizează asupra consecințelor, în special dacă și celelalte familii ocupaționale bugetare preiau argumentația juridică.

Recomandări

Via Transilvanica, descrisă de călătorii care au străbătut integral traseul de 1.400 de kilometri: „Vei afla poate că ești mai puternic decât credeai”

Depășirea pe această cale a plafoanelor impuse de Legea-cadru nr 157/2017, instituite tocmai pentru asigurarea unor echilibre macrobugetare, va face sistemul de salarizare din sistemul justiției impredictibil și imposibil de administrat, cu un impact bugetar major, care se va răsfrânge indirect, prin utilizarea elementelor jurisprudențiale și asupra tuturor celorlalte familii ocupaționale.

Ministerul Finanțelor:

Suma de 16 miliarde de lei este de două treimi din totalul banilor primiți anual de către personalul din învățământul preuniversitar, sumă care se ridică la 23 de miliarde de lei. Însă, în timp ce această sumă se distribuie la 300.000 de dascăli, cele 16 miliarde de lei din Justiție ajung la de zece ori mai puțini angajați.

Haos bugetar

Experții Finanțelor susțin că în acest ritm se va ajunge la sume „exorbitante” de plată.

„Prin urmare, fenomenul litigios continuă și în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative și administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, conform concluziilor documentului citat.

Consiliul Suprem al Magistraturii susținea la finalul lunii august, într-un comunicat, că magistrații pot să își ceară drepturile în virtutea accesului liber la justiție și că sunt „probleme sistemice la nivelul legislației sau al modalității de aplicare a legii de către ordonatorii de credite”.

Recomandări

Industria auto, noua fabrică de șomeri a Europei. „Mai mulți producători se luptă pentru o plăcintă mai mică”

Taxe majorate, FMI vrea mai mult

Documentul apare în contextul în care Guvernul tocmai ce a introdus mai multe taxe pentru a putea acoperi gaura bugetară, în vreme ce Fondul Monetar Internațional (FMI) susține că măsurile nu sunt de ajuns și că mai este necesar echivalentul a 2% din Produsul Intern Brut (PIB) al României.

Având în vedere că în acest an PIB-ul României este estimat să depășească 1.600 de miliarde de lei, rezultă că necesarul ar fi de 32 de miliarde de lei.

Urmărește-ne pe Google News