Cuprins:
Fostul ministru de interne dorea să preia puterea
Ștefan Mihăilescu, din Iași, născut în 1970, a făcut parte, timp de mai mulți ani, din Legiunea Străină. În decembrie 2001, a participat alături de alți trei mercenari de origine română la o tentativă de lovitură de stat în Republica Federală Islamică a Comorelor, stat insular situat în largul coastelor Africii, între Madagascar și Mozambic.
În luptele desfășurate, comandoul format din mercenari francezi și români a fost anihilat de armata locală și de populație. În urma luptelor au mai decedat alți doi români, Sorin Daniel Pop (31 de ani) și Nicolae Boncu (30 de ani), iar un al patrulea (Cristian Pintoiu) a fost rănit.
Lovitura de stat a fost inițiată de un fost ministru de interne și s-a soldat cu moartea a șase mercenari și arestarea altor patru. Fostul ministru dorea să preia puterea și să îl înlăture pe președintele în funcție.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/insulele-comore-shutterstock2541416327-1024x576.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_363b7a97f904381e7d261f8b0080ad93.jpg)
Fratele soldatului a inițiat acțiunea în instanță
După 20 de ani de la dispariția lui Ștefan Mihăilescu, în 2021, fratele acestuia a inițiat o acțiune juridică prin care dorea să fie declarat decesul pe cale judecătorească.
Românul s-a înrolat în Legiunea Străină la începutul anilor ‘90 și și-a încheiat activitatea în cadrul Companiei a III-a din Regimentul Paraşutiștilor, în anul 1998. Ulterior, acesta a rămas în Franța.
„În luna decembrie 2001, fratele meu s-a alăturat unei operațiuni militare mercenare, condusă ilegal de un cetățean francez și, în data de 19 decembrie 2001, împreună cu mai mulți mercenari, a debarcat în Insulele Comore pentru o lovitură de stat de răsturnare a guvernului. În urma conflictului armat care a urmat, patru dintre mercenarii care debarcaseră neautorizat pe insulă au decedat. Printre aceștia s-a aflat și fratele meu.
Din cauza consecințelor la nivel internațional care au periclitat relațiile diplomatice dintre Franța și teritoriile din Insulele Comore, evenimentele din data de 19 decembrie 2001 au fost pe larg relatate în presa națională și internațională. La domiciliul părinților mei s-au prezentat în luna decembrie 2001 lucrători ai postului de poliție, pentru a li se aduce la cunoștință decesul fratelui meu. Imediat după aceste evenimente, părinții au primit și o ultimă scrisoare din partea iubitei fratelui, din Franța, prin care și-a exprimat regretul pentru cele întâmplate”, a susținut fratele mercenarului român.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c2014bf9b413942c6c14b77acf56a7bc.jpg)
Cereri la instituții din România și din Franța
În timpul procedurii judiciare de constatare a decesului au fost solicitate informații de la IGPR, IPJ Iași, Ministerul Afacerilor Externe și Administrația Națională a Penitenciarelor.
De asemenea, s-au cerut date din Franța, precum și de la Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, pentru a se transmite lămuriri cu privire la un mandat de arestare din 2001. Niciuna dintre aceste instituții sau autorități nu a putut transmite informații despre Ștefan Mihăilescu, ulterioare datei de 19 decembrie 2001.
„Buletinul pârâtului este expirat din data de 23.05.1994 și nu figurează înscris în cazierul judiciar, nu a fost legitimat, amprentat sau fotografiat pe teritoriul României. Figurează în evidențe cu pașaport emis la data de 22.01.2001, având domiciliul în Franța, pașaport ce a fost emis de către Ambasada României la Paris, în data de 22.01.2001.
În urma consultării surselor deschise de informații a rezultat că acesta nu deține conturi pe rețelele de socializare, dar s-au găsit articole în presă cu privire la lovitura de stat din data de 19.12.2001 din Insulele Comore, fiind menționat în presă că au participat trei cetățeni români ce au fost uciși, ulterior fiind identificat unul ca fiind Mihăilescu Ștefan, alias Demon, născut în anul 1970”, a transmis IGPR.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_330b1608e7b02166e63bc2ea73364dab.jpg)
Ministerul Afacerilor Externe a comunicat că a primit, încă din 27 decembrie 2001, de la Ambasada României la Paris, o adresă prin care se transmitea că în tentativa de lovitură de stat din Insulele Comore au decedat trei mercenari de origine română, printre care și bărbatul originar din Iași.
După mai multe amânări, Judecătoria Iași a pronunțat, la finalul anului 2024, hotărârea prin care a declarat moartea lui Ștefan Mihăilescu, la data de 19 decembrie 2001, ora 24.00.
Lovitura de stat din Comore
În 1975, trei insule din arhipelagul Mayotte, în nordul Madagascarului, și-au declarat independența față de Franța și au format Republica Federală Islamică a Comorelor. Ulterior au avut loc mai multe tentative sau lovituri de stat pentru răsturnarea celor aflați la putere.
Una dintre aceste acțiuni sângeroase a avut loc în decembrie 2001. Cu două zile înaintea tentativei de lovitură de stat, un comando format din mai multe persoane a debarcat pe insula Moheli, de unde s-au deplasat la Moroni, capitala statului.
Aici, mercenarii s-au prezentat drept membri ai forțelor speciale americane, aflați în căutarea teroriștilor din al-Qaida. Având legitimații false de agenți CIA, au încercat să îl înlăture pe președintele Azali Assoumani, cel care conduce și în prezent țara africană.
Acțiunea a fost ordonată de un fost ministru de interne, Achirafi Said Hachim, care dorea să preia puterea. În final, trei dintre mercenari au fost uciși de un detașament al armatei din Comore, alți trei au fost omorâți de populația civilă, iar patru au fost luați prizonieri.
Doi dintre mercenarii arestați ar fi recunoscut, potrivit declarațiilor formulate la vremea respectivă, că ministrul de interne le-a cerut să îl înlăture pe președintele țării. Achirafi Said Hachim s-a refugiat din Franța și a candidat, fără succes, la alegerile prezidențiale din 2016.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ff5a27ac3e35c77cbb425e155ee0e949.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_1051b1efde690e75c49452af8fae9d83.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f8117b1b40a102d3d23a090437e4f472.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_30de2afa7279dced2838f7712b2dae5d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_6e528199a27a86866865c36a195f577c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_6dcf0d14bc7ae9146711ded66bc2ca52.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_a4459760a50e0b1ff1cc9ebf91ff268e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_0989309369896861dfee9611fdc6d62e.jpg)