Știai că acum 100 de ani se câştigau bijuterii la Loto?! Citeşte o poveste fabuloasă despre istoria Loteriei Române!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După ce săptămâna trecută unul dintre marii câştigători la Loto a pierdut peste 420.000 de euro doar pentru că timp de 90 de zile nu a catadicsit să-şi revendice premiul, am mers puţin mai departe şi am cerut Loteriei un total al sumelor neridicate de câştigători pe parcursul anului trecut. Iar suma a fost cu adevărat impresionantă: 21.704.317 de lei, adică peste 4,8 milioane de euro au intrat de pe urma lor în bugetul Loteriei, la toate jocurile organizate (Loto 6/49, Loto 5/40, Joker, Noroc, Super Noroc, Noroc Plus).
Pe vremuri, aşa ceva nu se întâmpla. Şi ne referim la perioada de pe la 1900, când cele mai multe din loteriile organizate aveau scopuri caritabile - construirea de adăposturi pentru orfani, de biserici, de şcoli, de fabrici sau de spitale, ajutorarea sinistraţilor rămaşi fără case în urma unor incendii etc.
Premiile constau în mii sau chiar zeci de mii de obiecte din aur, argint sau pietre preţioase şi nu rămâneau neridicate. Iată ce se putea câştiga, conform “Loteriei Casei Naţionale”, în luna octombrie a anului 1900: semn pentru lectură, broşă din aur, portmoneu pentru coroane, baston montat cu argint, lanţ de argint, braceletă, zaharniţă, chibritelniţă, cuţit pentru hârtie, diademă pentru păr, craion, amulet de aur, jardiniere, sfeşnice, etui de argint sau portţigarete.În schimb, pe la 1928, premiile s-au mărit considerabil. De exemplu, pe un bilet de loterie lansat de “Asociaţiunea doamnelor române Furnica sub înaltul patronaj al M.S. Regina Maria pentru încurajarea şi dezvoltarea industriei casnice” scrie că premiul întâi consta într-un automobil Chrysler, în valoare de 340.000 de lei, premiul al doilea era de 50.000 de lei, iar premiul al treilea, un costum tradiţional românesc în valoare de 10.000 de lei.
S-au făcut trageri pentru sinistraţi
Loteriile din domeniul social au fost foarte numeroase. Conform Istoriei ilustrate a Loteriei Române, la 15 ianuarie 1918 a avut loc tragerea pentru invalizii de război, în 1927 - cea pentru ajutorarea sinistraţilor după inundaţii, iar în 1930, pentru ridicarea sanatoriului de tuberculoşi de la Cluj şi pentru construirea unui imobil pentru ajutorarea leproşilor de la Lărgeanca. Un an mai târziu s-a organizat o loterie pentru susţinerea serviciilor medicale, iar biletele tipărite atunci aveau în centru un medalion înfăţişând sosirea unei ambulanţe în faţa unui imobil. Ceva mai recent, Loteria a încercat o reeditare a acestei loterii, sub forma aşa-numitelor “Lozuri SMURD”, însă rezultatele au fost departe de succesul celei de la începutul secolului XX.
Prima loterie a avut loc în 1793
Jocul de loterie a fost una din noutăţile aduse din apus de boierimea din secolul XVIII, mai ales dinspre Budapesta şi Viena. Potrivit istoricului George Potra, autorul unei istorii a Bucureştilor, “prima menţiune de ţinere a unei loterii” în acest oraş datează din 1793, când un suspus austriac a cerut şi a obţinut aprobarea domnului Alexandru Moruzi să organizeze o loterie. Exemplul lui a fost urmat de mulţi boieri, care au reuşit să-şi valorifice astfel moşiile, împărţite pe loturi.
