Frica de urși lasă străzile din Brașov pustii. Primarul din Predeal: „Avem voie să-i omorâm în oraș, dar nu suntem pregătiți”

Publicat pe pagina „Predeal” cu descrierea „Câțiva urși filmați în luna mai 2026, în Predeal. Situația este atât de gravă încât străzile devin pustii după lăsarea întunericului”, clipul a divizat românii în două tabere.

În timp ce unii cer măsuri urgente pentru stoparea fenomenului, alții consideră că viața în orașele montane presupune inevitabil interacțiuni cu animalele sălbatice.

Primarul orașului Predeal, Sorin Ioan Ciobanu, recunoaște că prezența urșilor este frecventă, dar respinge afirmațiile potrivit cărora localitatea ar fi devenit periculoasă.

„Nu este normal, dar este obișnuit. Și nu doar în Predeal, ci și în alte stațiuni de pe Valea Prahovei, inclusiv Poiana Brașov. Ne luptăm, facem tot ce putem”, a declarat edilul.

Cu toate acestea, el admite că autoritățile locale nu sunt pregătite să gestioneze astfel de situații.

„Poate unii își doresc (omorârea urșilor – n.r.), unii nu. (…) Sunt unii care ne urmăresc pe stradă și nu ne lasă să facem intervenții asupra urșilor și sunt alții care ne încurajează să omorâm urșii. Să-i omorâm, da, avem voie chiar să-i și omorâm, când apar în intravilan. Noi nu suntem pregătiți pentru așa ceva, nu știu dacă v-a mai spus vreun primar. Au aruncat treaba asta acum doi ani și jumătate în cârca primarilor. Noi nu avem pregătire pentru astfel de situații, pe noi ne-au sacrificat oarecum, deși ne facem treaba. Dar nu este în regulă ce se întâmplă, eu să umblu noaptea prin oraș și prin pădure, a doua zi nu pot să stau la birou cu ochii deschiși. Nu mă vaiet, nu mă plâng, dar nu e normal să se întâmple astfel de lucruri”, a declarat primarul orașului Predeal, Sorin Ioan Ciobanu.

Legea 73/2026 le permite primarilor, în cazuri extreme, să autorizeze împușcarea urșilor care pun în pericol viața sau integritatea oamenilor, mai ales în cazul exemplarelor habituate, care și-au pierdut frica de om.

Totuși, primarul din Predeal subliniază că „nu putem să facem genocid acum”. „Noi ne-am dus către urși, nu urșii au venit către noi. Toată greșeala a plecat din 2016, când s-a oprit vânătoarea la urși. Ursul n-a mai avut frică de oameni”, a adăugat acesta.

Problema urșilor nu este doar una locală, ci o provocare la nivel național. Potrivit lui Cristian-Remus Papp, specialist în biodiversitate la WWF România și cadru didactic asociat al UBB Cluj-Napoca, gestionarea populației de urși este o chestiune complexă.

„Cotele de vânătoare pot face parte din soluție, dar problema apare atunci când doar această soluție se vede”, explică Papp. Istoria recentă arată că, deși România a permis, în ultimii doi ani, recoltarea a 426 de urși, 80% dintre aceștia erau trofee, nu exemplare problematice care să fi amenințat siguranța publică.

Legea care prevedea o cotă anuală de vânătoare de 859 de urși a fost contestată în 2026 la Curtea Constituțională de către președintele României, Nicușor Dan.

Șeful statului a invocat lipsa unor studii științifice solide și riscul ca România să intre sub incidența procedurilor europene de infringement. În prezent, autoritățile locale și asociațiile de vânătoare pot recurge la prevederile OUG 81/2021 pentru a elimina urșii care reprezintă un pericol imediat.

„În România, pe lângă urșii sălbatici, există și un segment semidomesticit, datorită contactului constant cu oamenii. Sunt urșii habituați, care nu mai au frică de om”, subliniază Papp.

Aceștia sunt responsabili de majoritatea incidentelor grave, precum cel din Bistrița, unde o femeie a fost ucisă de un urs, sau cazul turistului italian care a hrănit un urs și a fost atacat.

Printre soluțiile propuse de specialiști pentru gestionarea problemei se numără îmbunătățirea managementului deșeurilor, utilizarea containerelor anti-urs în zonele frecventate de animale și reducerea hrănirii artificiale a urșilor în păduri.

„S-a practicat un management de tip farming, oferindu-le hrană suplimentară în natură, ceea ce a dus la creșterea numărului de pui pe ursoaică. În loc de unu sau doi pui, acum vedem frecvent patru sau cinci”, a explicat Papp.

Cu toate acestea, lipsa de implicare a autorităților locale și a unor sectoare de gestionare a faunei face ca problema să persiste. La un recent training organizat la Băile Tușnad pentru echipele de intervenție, doar doi primari au participat, ceea ce ridică întrebări despre prioritățile și pregătirea pentru a face față acestui fenomen alarmant.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE