EXCLUSIV / Cernica, un ”El Dorado” al căutătorilor de comori. ”Înarmați” cu detectoare de metale, ei scanează câmpurile în căutare de obiecte prețioase
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O zonă istorică aflată la doi pași de București pare să fie atracția irezistibilă pentru căutătorii de comori mai mult sau mai puțin profesioniști. Câmpurile din apropierea Mănăstirii Cernica, un ”El Dorado” al căutătorilor de comori, sunt scanate, centimetru cu centimetru, cu detectoare performante de metale, de pasionații de arheologie, dar și de cei mânați de visul unei îmbogățiri rapide. Monede, brățări sau cercei prețioși îngropați acolo în timpuri imemoriale sunt scoase din ce în ce mai des la iveală de norocoșii care se visează bogați.
În ultima vreme, prin birourile polițiștilor ilfoveni au trecut niște personaje ceva mai aparte, dispuse să piardă zile, săptămâni și chiar luni de-a rândul din viața lor în căutarea unor comori despre care ei știu, de cine-știe-unde, că s-ar afla în pământurile complexului monahal Cernica, din județul Ilfov. Din zori și până-n seară, respectivii scanează fiecare bucățică de tarla sau de pădure cu aparatură performantă care le indică prezența oricărei bucăți de metal îngropat chiar și la aproape un metru adâncime. Unora norocul le sare din pământ, cum se spune, și găsesc - așa cum s-a întâmplat recent -, piese arheologice valoroase pe care orice muzeu de pe la noi și le-ar dori în custodie. E vorba de zeci de monede, de brățări, de cercei sau de fragmente ale unor piese ce pot fi din aur sau din argint sau pot fi placate cu pietre prețioase. Alții însă scanează și apoi sapă degeaba chiar și un metru în căutarea multvisatei comori. ”Aparatul le arată existența unor metale. Ei sapă crezând că au descoperit ce căutau însă la final este posibil să se aleagă cu niște bucăți de tablă ruginită. Noi marcăm locul și facem proces verbal în cazul în care oamenii sunt în regulă. Vorbim de cei care au aparate declarate, au autorizații, sunt arheologi sau doar pasionați de arheologie”, ne-au declarat surse judiciare.
Cernica, un ”El Dorado” al căutătorilor de comori, atracție pentru arheologi și istorici ”momiți” cu recompense substanțiale
Când lucrurile se derulează legal, piesele scoase, în aceste cazuri, din pământurile de la Cernica - care urmează să fie expertizate pentru a le fi stabilită autenticitatea și valoarea arheologică -, ajung în custodia Direcției Județene pentru Cultură Ilfov. După autentificare, identificare și înregistrare, acestea pot fi preluate de muzee și expuse publicului. Anumite voci vorbesc însă despre faptul că respectivii căutători de comori sunt motivați cu recompense generoase pe care le-ar primi în cazul unor descoperiri cu mare valoare arheologică. ”Chiar ei, căutătorii de comori, spun că în cazul unor piese de mare valoare pot primi sume importante de bani, recompense considerabile. De la cine? Poate muzeele, poate colecționarii privați autorizați plătesc pentru aceste comori. În orice caz, sunt sume care pot asigura un trai liniștit cel puțin pentru o perioadă mai lungă de timp. Zona Mănăstirii Cernica, a pădurilor Moara Vlăsiei și Surlari aflate acum în atenția căutătorilor de comori sunt scanate de acești pasionați care folosesc aparatură performantă de detectare a metalelor”, ne-au dezvăluit surse apropiate zonei de cultură din România.
Mănăstirea Cernica a fost atestată documentar acum 408 de ani
Ctitorie a marelui vornic Cernica Știrbei și a sotiei sale, doamna Chiajna, Mănăstirea Cernica este atestată documentar încă din anul 1608, printr-un hrisov domnesc al lui Radu Vodă Șerban, fiul lui Mihnea Vodă. În acel an, vornicul Cernica reface un vechi schit, îl înzestrează cu pământuri, păduri și sate, spre veșnica pomenire a numelui și a neamului sau. Astfel, începând cu anul 1608, schitul se va numi "Cernica", dată până la care se numea "Grădiștea Floreștilor". Acum ea complexul monahal ale cărei împrejurimi atrag ca un magnet căutătorii de comori se află în orașul Pantelimon din județul Ilfov, la limita cu comuna Cernica. Mănăstirea, în ansamblul ei, este inclusă pe lista monumentelor istorice din România.
