Cum arată cimitirul secret, părăginit, în care sunt îngropați aristocrați și care ar putea deveni atracție turistică, lângă Ploiești

Accesul public în cimitirul plin de istorie din Ploiești este restricționat

Din nefericire, accesul public în fostul parc Mavros-Cantacuzino-Șuțu este, în prezent, interzis. Împrejmuit de un zid înalt și cu porțile închise, acest loc rămâne un mister pentru majoritatea oamenilor din zonă.

Aici sunt îngropați membri ai familiilor Mavros, Cantacuzino și Șuțu, care au contribuit decisiv la modernizarea țării, fiind legați de instituții precum Banca Națională a României, Academia Română sau Institutul Cantacuzino, relatează portalul de știri locale Observatorul Prahovean.

Povestea din spatele cimitirului secret din Ploiești

La prima vedere, domeniul pare o simplă pădure, dar în spatele vegetației dense se află un parc amenajat în secolul al XIX-lea, inspirat de reședințele aristocratice europene. Însă ceea ce odinioară era un spațiu de o frumusețe rară, astăzi este aproape complet înghițit de natură.

Potecile au dispărut, iar arborii seculari și plantele ornamentale, aduse din afara țării, au crescut necontrolat, ascunzând comorile istorice de aici. Astăzi, puțini știu că aici se ascunde un fost cimitir abandonat.

„Aici sunt înhumate persoane și personalități importante ale României, care ar putea pune pe hartă comuna Florești și localitatea Călinești”, a declarat Max Caradja Johnson, descendent al familiei Cantacuzino, pentru Observatorul Prahovean.

Acesta subliniază necesitatea reabilitării acestui loc, considerând că ar putea deveni unul dintre cele mai valoroase obiective istorice și turistice din județul Prahova.

Cine sunt aristocrații îngropați în cimitirul secret din Ploiești

În mijlocul parcului se află ruinele capelei funerare construite de familia Mavros între 1840-1842. Din ceea ce odinioară era un edificiu impunător au mai rămas doar câteva ziduri de cărămidă, ferestre fără rame și tencuială deteriorată. Acoperișul s-a prăbușit, iar natura a pus stăpânire pe loc, afectând atât construcția, cât și mormintele din jur.

Cei care își dorm aici somnul de veci au jucat roluri esențiale în formarea României moderne. Printre ei se numără Mihail C. Șuțu, primul guvernator al Băncii Naționale a României și membru al Academiei Române.

„Vorbim despre oameni care sunt direct legați de Institutul Cantacuzino, de Academia Română și de Banca Națională a României. Invit pe toată lumea să citească despre cine au fost aceste persoane”, a mai spus Max Caradja Johnson pentru sursa citată mai sus.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE