Lecția juridică pe care Tudor Chirilă i-o dă lui Nicușor Dan în cazul Pahonțu: „Răspunsul lui este o glumă proastă”

Mandatul de 21 de ani la SPP și abandonarea reformei

Chirilă subliniază că primul pas firesc ar fi fost chestionarea oportunității ca o singură persoană să conducă SPP timp de 21 de ani, catalogând această longevitate drept o posibilă „dictatură a instituțiilor”. „Cât de democratic și transparent instituțional e ca un om să acumuleze informații pe care le poate folosi în fel și chip atâta timp?”, întreabă artistul. În opinia sa, demiterea lui Lucian Pahonțu trebuia realizată „ÎNAINTE de orice fel de discuție” ca „un vânt al schimbării”, însă a fost aleasă „liniștea mlaștinilor”.

Controversa baricadei de la Intercontinental și evaluarea „cu propriile simțuri”

Reacția aduce în prim-plan trecutul șefului SPP, cu referire documentarul Recorder care reia informația că acesta a condus un pluton la baricada de la Intercontinental, unde 48 de oameni au fost uciși, iar alții au fost bătuți violent.

Chirilă critică faptul că verdictul lui Nicușor Dan a fost că omul este „curat”, verdict dat exclusiv pe baza „propriilor simțuri”, ignorând sau trimițând în derizoriu ancheta jurnalistică: „Îl speli de securism și îl faci profesionist”. Artistul punctează că refuzul de a analiza calitatea de ofițer al aparatului represiv ceaușist reprezintă o jignire adusă memoriei celor care au murit pentru libertate.

Rolul SPP: serviciu de pază sau structură de informații?

Declarația conform căreia „SPP nu e un serviciu secret” este catalogată drept un „reducționism ticălos”. Chirilă argumentează că SPP nu poate fi privit ca o simplă firmă de bodyguarzi, deoarece operează cu informații clasificate și culege date despre demnitarii protejați.

Pentru a-și susține punctul de vedere, el citează Legea 51/1991, care include SPP alături de SRI și SIE în categoria organelor ce execută activități de informații pentru securitatea națională, precum și Legea 191/1998, ce conferă atribuții de culegere, verificare și valorificare a informațiilor, inclusiv acoperit.

• Legea 51/1991 unde SPP intră în aceeași categorie instituțională largă cu SRI și SIE:
• Art 8 (1) Activitatea de informații pentru realizarea securității naționale se execută de Serviciul Român de Informații, organul de stat specializat în materia informațiilor din interiorul țării, Serviciul de Informații Externe, organul de stat specializat în obținerea din străinătate a datelor referitoare la securitatea națională, și Serviciul de Protecție și Pază, organul de stat specializat în asigurarea protecției demnitarilor români și a demnitarilor străini pe timpul prezenței lor în România, precum și în asigurarea pazei sediilor de lucru și reședințelor acestora.
• Art. 14 alin. (1) lit. b) din Legea 191/1998 spune că SPP: „organizează și desfășoară, deschis sau acoperit, activități de culegere, verificare și valorificare a informațiilor”

În încheiere, artistul avertizează că ignorarea acestor aspecte echivalează cu plasarea „de partea greșită a istoriei”: „Șase milioane de români au sperat la România onestă și primesc România funestă”. De asemenea, el adaugă că toți consilierii președintelui care aleg să gireze în continuare acest comportament prin prezența lor sunt „complici”.

Recorder: „Generalul Pahonțu, șeful SPP, a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”

Generalul Lucian Pahonțu, cel mai longeviv și unul dintre cei mai influenți șefi de servicii secrete din România, are un capitol ascuns în biografia sa oficială. O amplă investigație publicată de jurnaliștii de la Recorder arată că actualul șef al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) a activat în Trupele de Securitate în ultimii ani ai regimului comunist și a făcut parte din forțele de represiune trimise să înăbușe Revoluția din decembrie 1989, în centrul Capitalei.

De peste două decenii în fruntea SPP, timp în care România a schimbat trei președinți, Lucian Pahonțu a păstrat o discreție totală asupra primilor săi ani de carieră militară. În CV-ul său oficial, perioada 1987-1990 este acoperită printr-o formulare vagă, fiind menționată doar funcția de comandant de pluton în cadrul Ministerului de Interne, la transmisiuni.

Un CV cosmetizat și o legătură de rudenie la nivel înalt

Investigația semnată de Alexandra Șerban pentru Recorder demonstrează, pe baza documentelor și a mărturiilor, că în acea perioadă, Lucian Pahonțu era ofițer la UM 0305 de la Băneasa, parte a Trupelor de Securitate. Această structură militarizată era subordonată direct Departamentului Securității Statului (DSS), principalul instrument de represiune al regimului condus de Nicolae Ceaușescu.

Intrarea sa în rândurile acestor trupe ar fi fost facilitată de un detaliu important: legătura de rudenie cu generalul Vasile Milea, ministrul apărării naționale din ultimii ani ai dictaturii comuniste. Potrivit surselor citate în anchetă, tatăl actualului șef SPP a fost văr primar cu generalul Milea, amândoi fiind originari din comuna Lerești, județul Argeș.

Rolul jucat în reprimarea Revoluției din decembrie 1989

Cele mai grave informații aduse în atenția publicului vizează participarea unității lui Lucian Pahonțu la evenimentele sângeroase din București. Potrivit rapoartelor identificate în arhive și în Dosarul Revoluției, UM 0305 Băneasa a fost alarmată încă din 17 decembrie 1989, odată cu izbucnirea protestelor la Timișoara, iar pe 21 decembrie a fost trimisă în zona Comitetului Central pentru a proteja dictatura.

Documentele indică faptul că ofițerul Lucian Pahonțu și plutonul său au fost prezenți în noaptea de 21 spre 22 decembrie în perimetrul baricadei de la Intercontinental, un loc transformat într-o baie de sânge de către forțele de ordine. În acea noapte, la București, forțele armate au ucis 48 de persoane și au arestat și bătut sute de manifestanți. De asemenea, ancheta menționează că trupele din care făcea parte Pahonțu ar fi fost implicate ulterior și în represiunea brutală a manifestanților în timpul Mineriadei din 13 iunie 1990.

Cum răspunde șeful SPP

Contactat pentru a oferi clarificări cu privire la acțiunile sale din timpul Revoluției, Lucian Pahonțu a evitat să răspundă la întrebările punctuale adresate de jurnaliști referitoare la biografia sa.

Șeful SPP s-a rezumat la a transmite un punct de vedere general, afirmând că întreaga sa activitate s-a derulat în strictă conformitate cu normele legale și cu principiile militare. Generalul a invocat loialitatea, devotamentul față de țară, onoarea și integritatea drept pilonii care i-au ghidat cariera în uniformă.

În vârstă de 60 de ani, Lucian Pahonțu a fost trecut în rezervă în anul 2024 cu gradul de general cu patru stele, însă și-a păstrat și continuă să își exercite funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază, instituție la conducerea căreia a fost numit în anul 2005.

Libertatea a solicitat un punct de vedere Institutiei Prezidențiale referitoare la dezvăluirile din acest articol, însă până la această oră nu am primit aceste clarificări.

Parcursul profesional al lui Lucian Pahonțu

Pahonțu nu este un demnitar public lipsit de controverse. În anul 2019, Libertatea a dezvăluit că acesta a publicat o carte plagiată. El a absolvit Școala de Ofițeri de Transmisiuni în anul 1987, după care a lucrat în Ministerul de Interne. În decembrie 1989, Lucian Pahonțu era ofițer în trupele de securitate – o structură militară care acționa în uniformă, separată de Securitate. În CV-ul oficial, publicat pe site-ul SPP, Pohonțu apare drept comandant de pluton în cadrul Ministerului Afacerilor Interne în perioada 1987-1990. În logica democratică, el ar fi trebuit lustrat.

Din 2005, a fost director al SPP, cu rang de secretar de stat, numit de Traian Băsescu. Anterior, în perioada 2002-2005, a fost comandant al Brigăzii Speciale de Intervenţie Vlad Ţepeş a Jandarmeriei Române.

Între 1999 şi 2002 a fost şef de Stat Major la Brigada 11 Mobilă Jandarmi din Bucureşti. A absolvit în 1994 cursurile Facultăţii de Arme Întrunite din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, iar în 2003 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare.

Potrivit Newsweek, Lucian Pahonțu încasează un salariu de 31.300 de lei net în calitate de șef al SPP, în timp ce adjunctul său primește 25.000 de lei.

Întrebat acum un an de reporterul Hotnews de ce îl mai menține pe Lucian Pahonțu în funcția de șef al SPP, președintele Nicușor Dan a răspuns că va avea o evaluare, care nu a mai fost făcută p

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro