Studiază legea, ca să te ferești de necazuri: Pentru ce fapte de evaziune fiscală ajungi la pușcărie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După modificările legislației fiscale din ultimii ani , pedepsele pentru evaziune s-au înăsprit. Libertatea îți spune pentru ce fapte de evaziune fiscală se aplică pedeapsa cu închisoarea.
Cuprins:
- 5 ani pentru refuzul de a prezenta documentele la control
- 10 ani pentru obținerea banilor de la stat, în mod necuvenit
- 7 ani pentru falsificarea formularelor tipizate
- Opt ani pentru sustragerea de la obligațiile fiscale
- Prejudiciu mare, închisoare multă
- Dobânzi şi penalităţi de întârziere la sumele datorate
Măsurile de prevenire și combatere a infracțiunilor de evaziune fiscală și a altor infracțiuni, aflate în legătură cu acestea, sunt stabilite de Legea nr. 241/2005, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 672 din 27/07/2005.
5 ani pentru refuzul de a prezenta documentele la control
Potrivit avocat. net, cea mai blândă pedeapsă cu închisoarea pentru o faptă de natură infracţională din sfera evaziunii fiscale este cuprinsă între șase luni și cinci ani și se aplică contribuabililor ( orice persoană fizică, persoană juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică ce datorează impozite, taxe, contribuții și alte sume bugetului general consolidat) care nu refac, cu intenție sau din culpă, documentele de evidență contabilă distruse. Cu închisoare de la un an la șase ani se pedepsesc persoanele care refuză în mod nejustificat să prezinte organelor competente documentele legale și bunurile din patromoniu, precum și cele care nu permit autorităților să intre în sediile, incintele sau pe terenurile supuse unor verificări financiare, fiscale ori vamale.
10 ani pentru obținerea banilor de la stat, în mod necuvenit
O pedeapsă cuprinsă între trei și zece ani de închisoare este prevăzută de Legea evaziunii fiscale pentru stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat. De asemenea, legea prevede că asocierea mai multor persoane pentru comiterea acestei fapte se pedepsește și mai aspru, cu închisoare de la 5 la 15 ani.Tentativa se pedepsește în aceeași măsură.
7 ani pentru falsificarea formularelor tipizate
Deținerea sau punerea în circulație, fără drept, a unor timbre, banderole sau formulare tipizate, folosite în domeniul fiscal, cu regim special, se pedepsește cu închisoare de la un an la cinci ani și interzicerea unor drepturi. În situația în care aceste documente sunt falsificate și puse în circulație, pedeapsa este și mai mare, fiind cuprinsă între doi și șapte ani și interzicerea unor drepturi.
Opt ani pentru sustragerea de la obligațiile fiscale
Legea prevede o pedeapsă între doi și opt ani de închisoare pentru faptele săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. Printre acestea se numără ascunderea bunului sau a sursei impozabile sau taxabile, omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile (sau în alte documente legale) a unor operațiuni comerciale efectuate, precum și a veniturilor realizate, dar și evidențierea în contabilitate a unor operațiuni fictive. Tot până la opt ani de închisoare riscă și cei care distrug sau ascund acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat / aparatelor de marcat electronice fiscale, respectiv memorii ale unor mijloace de stocare a datelor sau care se sustrag de la controale (financiare, fiscale sau vamale) prin nedeclararea, declararea fictivă sau declararea inexactă a sediilor principale sau secundare. Aceeași pedeapsă le poate fi aplicată și contribuabililor care execută evidențe contabile duble prin folosirea unor înscrisuri sau a altor mijloace de stocare a datelor, precum și cei care substituie, degradează sau înstrăinează bunurile care le-au fost sechestrate.
Prejudiciu mare, închisoare multă
În cazul în care prejudiciul produs pentru oricare dintre aceste fapte depășește valoarea de 100.000 de euro (echivalentul în lei), pedeapsa se majorează cu cinci ani, astfel încât cei care le comit riscă între șapte și 13 ani de închisoare. În schimb, pentru prejudiciile care depășeșc echivalentul în lei a 500.000 de euro, pedeapsa se majorează cu șapte ani și ajunge să fie încadrată între nouă și 15 ani, potrivit Legii evaziunii fiscale. Legea conține și câteva prevederi referitoare la reducerea pedepselor și condițiile în care acest lucru este posibil. De exemplu, în situația în care inculpatul acoperă integral pretențiile părții civile, limitele pedepsei se reduc la jumătate. Dar, un contribuabil nu mai poate beneficia de reducerea pedepselor, dacă s-a mai folosit de aceste prevederi în ultimii cinci ani.
Dobânzi şi penalităţi de întârziere la sumele datorate
Avocat.net reamintește că, anul trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că persoanele condamnate pentru săvârșirea unei infracțiuni de evaziune fiscală au obligația să plătească sume reprezentând obligația fiscală principală datorată și sume reprezentând obligațiile fiscale accesorii datorate. Ca urmare, instanțele de judecată care soluționează latura civilă, în aplicarea principiului disponibilității, trebuie să dispună obligarea evazioniștilor la plata prejudiciului cauzat cu dobânzi și penalități de întârziere, calculate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală.
