SUA schimbă regulile alimentației: noile ghiduri pun accent pe carne și grăsimi, răsturnând piramida clasică

Carnea și proteinele, puse în fruntea listei

Piramida alimentară așa cum o știm arată astfel: carne aproape deloc, puține produse lactate, mulți carbohidrați și în mare parte legume, salate, aproximativ trei sferturi alimente de origine vegetală și un sfert alimente de origine animală.

Acum, proteinele, carnea, produsele lactate și „grăsimile sănătoase” se află acum în fruntea listei, alături de legume și fructe. Produsele din cereale integrale au fost mutate mai jos. Mesajul este clar: mai puțini carbohidrați, semnificativ mai multe proteine. Noua concentrare asupra proteinelor este deosebit de drastică. Adulții ar trebui să consume acum între 1,2 și 1,6 grame de proteine ​​per kilogram de greutate corporală. Anterior, aproximativ 0,8 grame erau considerate suficiente.

Pentru o persoană care cântărește 68 de kilograme, aceasta înseamnă: în loc de aproximativ 54 de grame, acum între 82 și 109 grame zilnic. Tradus în termeni de friptură: în loc de o bucată de 250 de grame (54 g de proteine), acum 500 de grame – jumătate de kilogram (109 g de proteine).

Grăsimile sunt considerate „sănătoase”

Carnea, peștele, ouăle și produsele lactate trec astfel în centrul dietei. Cerealele integrale rămân permise, dar acum joacă doar un rol minor. Există, de asemenea, o schimbare în abordarea grăsimilor.

Grăsimile din carne, ouă, pește bogat în omega-3, nuci, semințe, produse lactate cu conținut integral de grăsimi, măsline și avocado sunt acum considerate „sănătoase”. Uleiul de măsline, precum și untul și seu de vită sunt menționate explicit pentru gătit.

Criticile aduse alimentelor ultra-procesate sunt clare. Ar trebui evitate mesele gata preparate, produsele foarte dulci sau sărate, băuturile cu conținut ridicat de zahăr și alimentele cu aditivi artificiali. Zahărul adăugat este considerat o problemă, în timp ce zahărul natural din fructe și lapte nu este. În ceea ce privește alcoolul, singurul sfat este să beți mai puțin.

Alimentele care favorizează acumularea de grăsime abdominală

Un consum prea mare de zahăr poate duce la obezitate, diabet și boli cardiovasculare. Dar când vorbim despre grăsimi, există o diferență clară între grăsimile „bune” și cele „rele”. Grăsimi bune sunt: uleiul de pește, uleiuri vegetale (rapiță, măsline, semințe de in) sau grăsimi provenite din alge.

Acestea susțin sănătatea inimii și metabolismul. În schimb, consumul excesiv de grăsime rele (saturate) poate crește nivelul colesterolului și riscul de diabet, boli cardiovasculare și calcificarea vaselor de sânge.

Probleme pentru sănătate și mediu

Aceste rezultate se bazează pe o analiză la scară largă în SUA. Specialiștii arată că un consum ridicat de alimente ultra-procesate este asociat cu o creștere a deceselor, a cancerului, a bolilor cardiovasculare, a obezității, a diabetului de tip 2, a depresiei și a demenței.

În SUA, aproximativ 57% din caloriile adulților provin din alimente ultra-procesate, iar pentru copii și adolescenți, această cifră ajunge chiar și la două treimi.

Experții, însă, avertizează împotriva accentului puternic pus pe carne și lapte integral, considerând că recomandările sunt centrate pe carne și problematice atât din perspectiva sănătății, cât și a mediului.

Acțiunea este însă motivată politic. Secretarul Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., blocase anterior mai multe propuneri pe bază de legume. Noile directive sunt acum menite să modeleze mesele școlare, rațiile militare și programele guvernamentale pentru următorii doi ani.

Piramida alimentelor reprezintă un model vizual conceput pentru ca oamenii să se poată ghida în privința unei alimentații sănătoase și echilibrate. Piramida alimentelor este structurată astfel încât să fie mai ușor de știut în ce proporții este bine să consumăm alimentele. Totuși, de-a lungul timpului, ea a suferit modificări semnficative.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE