În contextul în care Suedia deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în cadrul convorbirii, șeful diplomației române „a exprimat încrederea într-o cooperare activă și de substanță” cu această țară „pentru înregistrarea unor evoluții pozitive care să permită obținerea unei decizii de aderare”, precizează MAE.

Totodată, Aurescu „a subliniat importanța coordonării de către președinția suedeză a dialogului cu toți partenerii europeni implicați în acest dosar”.

La rândul său, Tobias Billström a reconfirmat „sprijinul Suediei pentru aderarea României la spațiul Schengen și a subliniat că președinția suedeză este decisă să se implice activ și să depună toate eforturile pentru realizarea acestui obiectiv prin identificarea de soluții concrete, în baza unui dialog constructiv cu toate părțile implicate, precum și să sprijine eforturile României în direcția finalizării aderării”, adăugând că așteptările țării noastre cu privire la acest subiect sunt legitime.

Președinția suedeză a Consiliului UE se încheie la 30 iunie 2023.

Cei doi oficiali au discutat și despre evoluțiile legate de procesul de aderare a Suediei la NATO, precum și despre subiectele avute în vedere de președinția suedeză a Consiliului UE, cum ar fi sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova, problema migrației, statul de drept sau schimbările climatice.

Suedia vrea un acord cu Austria și Olanda

Suedia a anunțat recent, prin vocea reprezentantului său la UE, Lars Danielsson, că nu va iniția în Consiliu un vot privind aderarea la Schengen a României și Bulgariei până nu se va ajunge la un acord cu Austria și Olanda, cele două țări care s-au opus aderării în timpul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), din decembrie.

Oficialul a precizat că subiectul este în stadiul consultărilor bilaterale și va reveni pe ordinea de zi a Consiliului JAI atunci când va exista „o șansă rezonabilă de a obține aprobarea”.

„Deci vom încerca să facem acest lucru în timpul președinției suedeze, dar nu pot garanta că se va întâmpla. Acest lucru nu depinde în primul rând de noi, ci de părțile afectate”, a explicat Lars Danielsson.

Austria a blocat aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI de la finalul anului trecut, invocând faptul că unii dintre migranții care au ajuns în această țară au trecut prin România, o acuzație respinsă de autoritățile de la București. Și Olanda a votat împotriva aderării, precizând că a vrut să blocheze doar Bulgaria, însă România și statul vecin sunt evaluate la pachet.

Președintele Klaus Iohannis spunea în decembrie că se așteaptă ca România să intre în Schengen în 2023, dar a evitat să se refere la un calendar precis.

„Nu o anumită dată când se discută este miza, ci intrarea României în Schengen. Dar, sigur, deja Consiliul JAI din martie ar fi, cel puțin teoretic, un moment bun pentru a discuta această chestiune. Repet, eu mă aștept ca România să intre în Schengen în 2023, fără ca la acest moment să putem spune o dată la care se va lua decizia”, a spus Iohannis.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (1)
Avatar comentarii

seaman651 12.01.2023, 09:23

Gargara demagogica uzuala a politicienilor. Un fel de "sa facem totul" al lui Ceasca, adica in traducere libera, nimeni nu face nimic.

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.