Suma uriașă cheltuită de Israel pentru războiul purtat împotriva Hamas și ultima campanie împotriva Iranului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Premierul israelian Benjamin Netanyahu vrea să transforme ţara sa într-o „super-Spartă” a Orientului Mijlociu, însă costurile exorbitante ale războiului stârnesc temeri privind reducerile bugetare în domenii precum educaţia sau sănătatea, comentează AFP.
Cuprins:
- Cel puțin 130 de miliarde de dolari cheltuite doar în războiul cu Hamas și în ultima campanie împotriva Iranului
- Bugetul apărării, dublat din 7 octombrie 2023
- Cheltuielile conexe și riscuri pentru alte domenii
- Venituri în scădere pentru populație, dar un PIB în ascensiune
- Reînarmare de peste 100 de miliarde de euro în următorul deceniu
Cel puțin 130 de miliarde de dolari cheltuite doar în războiul cu Hamas și în ultima campanie împotriva Iranului
Costul războiului declanşat pe 7 octombrie 2023 de atacurile teroriste fără precedent ale mişcării islamiste palestiniene Hamas asupra Israelului se ridica la sfârşitul lunii aprilie la 405 miliarde de shekeli (aproape 120 de miliarde de euro), potrivit guvernatorului Băncii Centrale Israeliene, Amir Yaron.
„Este o cifră uriaşă, peste 17% din PIB”, a declarat Amir Yaron în cadrul unui simpozion economic organizat recent la Herzliya, la nord de Tel Aviv.
În plus, campania militară dusă din 28 februarie împotriva regimului din Iran a generat un cost suplimentar de 35 de miliarde de shekeli (10,5 miliarde de euro) până în data de 8 aprilie, când a intrat în vigoare armistițiul. Acest cost constituie doar o primă estimare, făcută de Ministerul israelian al Finanţelor.
Bugetul apărării, dublat din 7 octombrie 2023
La sfârşitul lunii martie, după adoptarea Legii bugetului pe 2026, Guvernul condus de Benjamin Netanyahu a subliniat că bugetul Ministerului israelian al Apărării s-a dublat cu mult începând din 7 octombrie 2023.
Pentru a-și susţine eforturile de război, duse inclusiv împotriva mișcării islamiste palestiniene Hamas, statul israelian a contractat împrumuturi masive de pe pieţele internaţionale în 2024 şi 2025 - până la punctul în care datoria publică reprezintă acum peste 69% din PIB, faţă de 60% înainte de război. Impozitele şi contribuţiile sociale au crescut, de asemenea, potrivit Trezoreriei israeliene.
Cheltuielile conexe și riscuri pentru alte domenii
Esteban Klor, profesor de economie la Universitatea din Ierusalim, explică pentru AFP că israelienii „plătesc dublu” pentru război.
Înainte de toate, spune el, prin scăderea cheltuielilor sociale ale statului şi reducerea investiţiilor în serviciile publice, aplicate prin mai multe tăieri bugetare succesive, chiar în timp ce „noi suntem pe cale să creştem datoria”.
„Educaţia va avea de suferit, calitatea infrastructurii va scădea, la fel şi performanţa sistemului de sănătate”, subliniază profesorul de economie.
Un alt cost este legat de mobilizarea continuă a zeci de mii de rezervişti. „Deoarece (...) mulţi dintre angajaţii noştri se află în armată în loc să fie la locul de muncă, acest lucru afectează producţia”, precizează Esteban Klor.
Venituri în scădere pentru populație, dar un PIB în ascensiune
Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Israelian pentru Democraţie (IDI), 31% dintre persoanele chestionate spun că scădere li s-au diminuat veniturile, inclusiv salariile, începând cu 7 octombrie 2023, iar acest fenomen îi afectează în mod deosebit pe lucrătorii independenţi şi pe cei cu venituri foarte mici.
Cu toate acestea, economia israeliană a depăşit rapid şocul războiului, PIB-ul revenind încă din 2024 la nivelul din 2022 şi continuând să crească într-un ritm de invidiat (+2,9% în 2025, cu o accelerare preconizată pentru 2026).
Însă, la simpozionul de la Herzliya, Tamar Levi-Boneh, codirectoare a Departamentului de Buget, a avertizat asupra unei „economii a traumatismului”, în care şocul din 7 octombrie şi sentimentul de eşec resimţit de armată o determină pe aceasta să solicite în mod constant fonduri tot mai mari pentru a asigura securitatea ţării.
„Aparatul de securitate trebuie să înveţe să-şi satisfacă nevoile într-un mod care să nu afecteze nivelul de trai şi să-şi asume partea sa de responsabilitate”, afirmă ea.
Netanyahu susţine o viziune opusă, și anume că Israelul nu are altă opţiune decât să devină o „super-Spartă”, acel oraş antic grecesc dedicat în întregime războiului.
Reînarmare de peste 100 de miliarde de euro în următorul deceniu
În timp ce divergenţele sale cu preşedintele american Donald Trump ies la iveală în legătură cu campania militară israeliană desfășurată în Liban împotriva mișcării șiite proiraniene Hezbollah, dar şi în legătură cu modul de a pune capăt războiului cu regimul din Iran, premierul israelian susţine o viziune autarhică, care ar elibera ţara sa de dependenţa faţă de imensul ajutor militar pe care îl primeşte din partea Statelor Unite.
La începutul lunii mai, Netanyahu şi-a confirmat intenţia de a investi 350 de miliarde de shekeli (peste 100 de miliarde de euro) în următorul deceniu în industria naţională de apărare, pentru a asigura o „superioritate aeriană copleşitoare”.
Esteban Klor avertizează că „bugetul apărării ar putea depăşi pragul de 10% din PIB” şi solicită o revenire rapidă la un nivel „mai rezonabil”.
Israelul este una dintre ţările dezvoltate în care inegalităţile sunt cele mai flagrante, iar războiul nu face decât să înrăutăţească situaţia. Conform ultimului studiu disponibil al Sistemului de Securitate Socială din Israel, proporţia copiilor care trăiesc sub pragul sărăciei a crescut de la 27,6% la 28% între 2023 şi 2024.
parpalache 07.06.2026, 16:28
Adica banii americanilor?Ca imediat dupa acel„7 octombrie” (sau decembrie(?),Congresul american a și votat in procedura de urgența, 60 de miliarde ajutor pentru Israel!Iar de atunci a tot suplimentat!