10 Mar. 2017 15:00

Summit în umbra Brexit | Consiliul European s-a încheiat. Ce a declarat Klaus Iohannis la finalul reuniunii

Distribuie

Liderii europeni s-au reunit la Bruxelles, unde a avut loc Consiliul European, care s-a desfășurat sub umbra Brexit. Astăzi, liderii celor 27 de state (fără Marea Britanie) au discutat despre declarația pe care o vor semna la finalul lunii, la summitul la Roma, când se vor împlini 60 de ani de la Tratatului fondator al UE. Documentul este destinat să dea un nou impuls Europei de după Brexit.

UPDATE 17.30: Președintele Comisiei Europene a afirmat că scenariul unei Europe cu mai multe viteze, care a fost intens dezbătut, nu dorește însă să discrimineze pe nimeni.

Cât privește această numită Europă cu mai multe viteze, am fost uimit să constat că unii dintre colegi văd acest concept ca pe o nouă linie de separare, ca pe o nouă cortidnă de fier între est și vest, însă nu aceasta este intenția', a afirmat Jean-Claude Juncker.

O afirmație similară a făcut și președintele Franței. „Nu este vorba despre excluderea cuiva”, dar „nici nu putem accepta ca o țară, oricare ar fi ea, să-i poată împiedica pe ceilalți să avanseze mai rapid”, a spus Francois Hollande.

Totodată, Angela Merkel a afirmat că Uniunea Europeană  își va afirma „unitatea în diversitate” în timpul summitului de la Roma care va celebra 60 de ani de la înființarea sa.

UPDATE 15.00: Președintele Klaus Iohannis a afirmat, la finalul Consiliului European, că cei 27 de lideri UE au pregătit declarația pe care vor semna la Roma. „Contrar așteptărilor multor analiști, nu s-a discutat viitorul UE, ci textul care va fi semnat la Roma. În ansamblu, ne dorim un text pozitiv, care ne dă curaj să continuăm în UE”, a afirmat șeful statului.

Iohannis a subliniat încă o dată care este poziția României, în acest caz. „În acest context, am explicat de ce o Europă cu mai multe viteze nu este o soluție bună, ci o soluție care ar putea duce in extremis la scindarea UE”, a afirmat acesta.

„În continuare, ne vom concentra pe textul care va fi semnat la Roma, după care vom discuta despre Cartea Albă a președintelui Junker. (…) Vom încerca ca într-un an, maxim doi ani, să conturăm modul în care vedem viitorul Uniunii Europene”, a continuat Iohannis. 

UPDATE 12.50:  Țările Benelux au invitat statele din grupul Vișegrad (Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia) pentru a discuta despre viitorul UE, a afirmat premierul olandez Mark Rutte, potrivit Reuters.  Alături de premierul belgian Charles Michel şi de cel luxemburghez Xavier Bettel, Rutte le-a spus reporterilor că țările Benelux vor să joace un rol pozitiv în modelarea viitorului UE.

Am decis să invităm membrii Grupului de la Vişegrad să vină în Olanda pentru a avea o întâlnire împreună cu Benelux şi, mai târziu anul acesta, vom avea o întâlnire şi cu cele trei ţări baltice, tot pentru a discuta viitorul Uniunii Europene', a precizat el.

Ne unim şi contactăm ţările din (Grupul – n.r.) Vişegrad şi statele baltice pentru a spune că suntem mai puternici împreună, chiar dacă uneori nu este uşor', a afirmat şi Bettel.

Invitaţia vine după ce țările din Grupul de la Vișegrad s-au arătat împotriva unei Europe cu mai multe viteze, insistând pe menținerea unității europene. Totodată, invitația vine la o zi după disputa dintre premierul polonez Beata Szydlo şi ceilalţi 27 de lideri europeni, privind acordarea unui nou mandat la preşedinţia Consiliului Europei lui Donald Tusk.

UPDATE 10 martie, 10.30:  Liderii celor 27 de state UE (fără premierul britanic) s-au reunit pentru a doua zi de discuții la Bruxelles, unde se desfășoară Consiliului European. Principalul subiect al acestei zile va fi Europa cu mai multe viteze, liderii punând la cale strategia pe care o vor anunța la summitul de la sfârșitul lunii, de la Roma.  „Declarația de la Roma” ar urma să arate că UE rămâne unită după Brexit, însă scenariul unei Europe cu mai multe viteze este unul care ar putea să se lovească de mai multe piedici. Varianta este susținută puternic de Franța și Germania, precum și de Italia, Spania, dar și țările Benelux.

Alte ţări, precum România, dar şi cele din grupul de la Vişegrad, precum Polonia, Ungaria, Cehia sau Slovacia, sunt îngrijorate că vor deveni membri de mâna a doua.

Înainte de începerea discuțiilor, președintele Klaus Iohannis, care a afirmat în mai multe rânduri că România nu susține ideea unei Europe cu mai multe viteze, a discutat cu liderii Germaniei și Franței, Angela Merkel și Francois Hollande, dar și cu Donald Tusk, care a fost reales președinte al Consiliului European.

Prima zi a summitului, marcată de scandalul polonez'

Prima zi a Consiliului European a fost marcată de scandalul polonez'. Varșovia a avertizat liderii statelor UE că decizia lor de a-i oferi un nou mandat lui Donald Tusk în funcția de președinte a Consiliului European este un pas către dezintegrarea blocului comunitar, relatează Reuters.

(UE – n.r.) este o organizaţie dominată de o singură ţară. Nu putem ascunde acest lucru, această ţară este Germania. (…) Dacă UE nu renunţă la acest drum, va rămâne istorie ', le-a spus liderului partidului conservator PiS, aflat la putere în ţară, reporterilor, la Varşovia.

Jarosław Kaczyński a cerut în repetate rânduri ca statele membre să aibă mai multe putere în blocul comunitar, în detrimentul instituţiilor UE.

Preşedintele Consiliului este responsabil pentru prezidarea summiturilor UE, coordonarea activităţii ţărilor membre şi să se asigure că cele 28 de state membre vorbesc, pe cât posibil, cu o singură voce pe scena internaţională.

Theresa May a evitat subiectul Brexit

În afară de acest subiect, prima zi a Consiliului European a atras atenția și printr-un alt subiect important. Premierul britanic Theresa May a participat probabil la ultimul său summit UE înainte de declanșarea Brexit. Ea a evitat subiectul  ieşirii ţării sale din Uniunea Europeană.

Premierul britanic a încercat să le arate celorlalţi lideri că Londra este încă un membru de nădejde al blocului comunitar, deşi a ales o cale diferită', notează agenția Reuters.

Ea a oferit sugestii în dosare diverse, de la contracararea dezinformării' ruse la combaterea crimei organizate – subiecte ce au ajutat-o să sublinieze contribuţia Marii Britanii în sectoare precum securitatea şi strângerea de informaţii.

În spatele argumentelor sale s-a aflat ideea implicită că Regatul Unit are atuuri de care aliaţii europeni au nevoie.

La acest summit am arătat din nou cum Marea Britanie va continua să joace un rol important în Europa mult timp după ieşirea din UE', le-a spus ea reporterilor, anunţând, de exemplu, că va consolida cooperarea pentru securitate şi va găzdui un summit pentru Balcanii de Vest.

Însă în ceea ce priveşte întrebarea mai presantă pentru UE – momentul activării Articolul 50 – nu a dezvăluit prea multe, limitându-se să reitereze că va lansa discuţiile până la sfârşitul lunii.

UPDATE 22.25: Polonia denunță realegerea lui Donald Tusk pentru un nou mandat de președinte al Consiliului European. „Ar trebui să întrebăm dacă Uniunea Europeană poate rămâne unită sau dacă nu se va ajunge la situația în care liderii unui stat membru nu mai au aproape niciun cuvânt de spus”, a declarat europarlamentarul Beata Mazurek în cadrul unei declarații de presă.

În semn de protest față de realegerea lui Donald Tusk, Polonia vrea să blocheze declarația finală a summitului.

UPDATE 18.55: Donald Tusk a fost reales președinte al Consiliului European, potrivit Reuters, care îl citează pe premierul luxemburghez Xavier Bettel, care anunţat, şi el, pe Twitter, realegerea polonezului pentru încă doi ani şi jumătate la şefia Consiliului European. Tusk a primit al doilea mandat, deși Polonia s-a opus.

 

UPDATE 16.30: Klaus Iohannis  a ajuns la Consiliul European, unde mâine se va discuta despre viitorul UE post-Brexit. El a anunțat anterior că România nu susține scenariul unei Europe cu mai multe viteze.

 

UPDATE 15.30: Polonia amenință liderii europeni înainte de începerea Consiliului European în privința alegerii lui Donald Tusk la conducerea Consiliului European. Guvernul de la Varșovia a anunțat că va face tot posibilul pentru a amâna o decizie a liderilor europeni de-ai oferi fostului premier polonez un nou mandat, relatează Reuters.

„Vom face totul pentru a ne asigura că renumirea în funcţie nu va avea loc astăzi. Ne vom informa partenerii că summitul de astăzi va fi ameninţat, dacă împing votul astăzi', a declarat ministrul polonez de Externe, Witold Waszczykowski.

O sursă din Guvernul polonez a declarat că Varşovia va insista, mai întâi, pe amânarea deciziei, apoi va cere organizarea unui summit special pentru alegerea următorului preşedinte al Consiliului European, după ce se va încheia mandatul lui Tusk, la sfârşitul lui mai.

Potrivit unor surse diplomatice, liderii UE sunt practic convinşi să îi prelungească mandatul lui Tusk la conducerea Consiliului ce grupează cei 28 de şefi de stat sau de Guvern ai statelor membre. Cu toate acestea, partidul aflat la guvernare în Polonia, PiS, de dreapta, îl acuză pe Tusk, un politician de centru, că îşi depăşeşte mandatul. Una dintre situaţii a fost când a criticat Guvernul de la Varşovia în privinţa libertăţii presei.

Tusk şi liderul PiS, Jaroslaw Kaczynski, cel mai puternic politician din ţară în prezent, sunt rivali vechi pe scena politică internă.

UPDATE 12.50: Klaus Iohannis a transmis un document liderilor UE cu poziţia României, referitoare la viitorul construcției europene, în pregătirea Summitului de la Roma.

„Chiar dacă provocările sunt fără precedent, atât pe plan intern, cât şi extern, istoria construcţiei UE a dovedit că perioadele de criză pot fi depăşite dacă există voinţă comună', se arată în document.

Citește mai multe informații AICI

UPDATE 11.10: Președintele României a făcut mai multe declarații cu privire la Consiliului European, înainte să plece către Bruxelles. Șeful statului a vorbit despre scenariul unei Europe cu mai multe viteze, subiect care va fi dezbătut mâine în cadrul reuniunii, de cei 27 de lideri UE.

„Mâine va avea loc o sesiune a Consiliului în format 27, unde vom discuta informal despre viitorul UE, în perspectiva summitului de la Roma din 25 martie. (…) Tema este una fundamentală, deoarece de ea se leagă viitorul Uniunii Europene. Punerea în discuție nu se referă doar la viitorul UE, ci și la viitorul României”, a afirmat Klaus Iohannis, de la Palatul Cotroceni.

Iohannis așteaptă finalizarea anchetelor privind Revoluţia şi Mineriada

Șeful statului a reiterat că România nu susține scenariul unei Europe cu mai multe viteze. Totodată, el a subliniat că în acest moment aceste scenarii sunt abia la începutul dezbaterii.

„Nu suntem în faza de decizie și nici nu putem să fim siguri că vom alege unul dintre aceste cinci scenarii. (…) S-ar putea să apară alt scenariu, ca fiind mai potrivit, mai convenavil, mai fezabil. (…) Poziția noastră este binecunoscută. Am avut această poziție încă de la început, am reiterat-o de fiecare dată când a venit vorba despre acest lucru. Noi credem într-o UE puternică, unită, solidară. Această consolidare trebuie să o realizăm împreună, toți cei 27. Din acest considerent nu am fost de părere că este bine să mergem pe variante cum ar fi Europa cu mai multe viteze”, a mai declarat Klaus Iohannis, înainte să plece către Consiliul European.


Liderii europeni vor discuta despre viitorul blocului comunitar după ce Marea Britanie va declanșa mecanismul pentru ieşirea din UE. Cei 27 de lideri UE vor avea de pregătit textul pe care ei îl vor publica cu ocazia împlinirii a 60 de ani a Tratatului fondator al UE, eveniment marcat la Roma pe 25 martie, destinat să dea un nou impuls Europei de după Brexit.

Terenul a fost pregătit încă de săptămâna trecută, atunci când președintele Comisiei Europene a propus cinci scenarii – de la o Europă care se mulțumește a fi o piață unică la o Uniune mai integrată, inclusiv o Europă cu mai multe viteze.

Cel mai probabil scenariu este cel al unei Europe cu mai multe viteze, care să permită unora dintre statele membre să avanseze mai rapid decât celelalte. Varianta domină dezbateriile și beneficiază de un sprijin puternic din partea Franței și a Germaniei.

De astfel, cuplul franco-german a beneficiat și de susținerea Spaniei și Italiei, la un mini-summit de la Versailles, acolo unde cei patru lideri ai acestor state au pledat pe un ton comun pentru o Europă cu mai multe viteze.

Europenii trebuie ”să aibă curajul de a accepta că unele țări avansează mai rapid decât altele”, ”fără să fie închise față de cele care sunt în întârziere”, a insistat Angela Merkel.

Țările din Benelux sunt și ele în favoarea acestei variante, însă alte state sunt îngrijorate că ar putea deveni țări de zona a doua. Țările din Grupul de la Vișegrad s-au opus deja acestui scenariu, iar o poziție similară adoptă și țara noastră.

România nu susține Europa cu mai multe viteze

Klaus Iohannis s-a exprimat împotriva ideii unei Europe cu mai multe viteze, despre care a spus că nu este bună și nu ajută pe nimeni. Șeful statului a subliniat că este clar că „fiecare aleargă cu viteza lui', dar obiectivul este ca, împreună, să fie construită o Uniune mai puternică, unită şi solidară.

„Eu m-am referit încă de când am devenit preşedintele României la această chestiune şi am spus că o Europă cu două viteze sau mai multe viteze nu este bună, nu ajută pe nimeni. Nu înseamnă că nu vedem că ţările se dezvoltă într-un ritm diferit, este uşor de observat, nu la asta se referă. Europa mai multor viteze se referă la situaţia de fapt şi este periculos să statuăm că aşa vrem să fie şi în viitor', a spus preşedintele, care urmează să plece astăzi către Bruxelles, pentru a participa la Consiliul European.

Totodată, premierul Sorin Grindeanu a afirmat că poziția României este de susţinere a întăririi proiectului european, în actuala formă – fie că e vorba de Preşedinţie, Guvern, Parlament.

Reuters: Europa cu mai multe viteze riscă să ridice o nouă Cortină de Fier între est și vest

Scenariul unei Europe cu mai multe viteze va presupune lăsarea în urmă a țărilor din est, care doresc o consolidarea a rolului statelor în UE și se împotrivesc idee de a avansa către o Europă federală, notează agenția Reuters, într-un comentariu.

Potrivit jurnaliștilor britanici, odată cu ieșirea Marii Britanii din UE, statele din estul Europei vor pierde un aliat important în lupta lor împotriva tendinței actuale de a se transfera tot mai multe competențe naționale către instituțiile europene.

Pe de altă parte, Brexitul va însemna și o mare gaură în bugetul comunitar, ceea ce ar putea presupune și o diminuare a fondurilor europene pentru statele din est. Aceste fonduri au contribuit nu doar la dezvoltarea economică a țărilor est-europene membre ale UE, ci și la menținerea simpatiei populației lor față de UE.

În acest context, la Bruxelles a apărut teama că guvernul de la Londra ar putea negocia separat cu aceste țări o continuare a contribuției financiare britanice la fondurile europene alocate statelor din est, în schimbul sprijinului acestora din urmă în interiorul UE pentru ca Marea Britanie să obțină condiții mai favorabile la negocierile privind Brexitul.

Astfel, s-ar agrava diviziunea dintre estul și vestul Europei, care s-a adâncit în ultimii doi ani după ce unele state est-europene s-au opus abordării celor din vest în problema refugiaților, mai ales Ungaria și Polonia.

Theresa May participă doar la discuțiile de astăzi

Viitorul UE post-Brexit vor domina discuțiile de mâine ale summitului de la Bruxelles, când premierul britanic nu va fi prezent. Theresa May a afirmat în mai multe rânduri că va activa Articolul 50 până la sfârșitul acestei luni. La un moment dat s-au făcut speculații că o scrisoare în acest sens va fi prezentată la acest summit, însă acest lucru pare puțin probabil în prezent, după ce Guvernul britanic a suferit o înfrângerea în Camera Lorzilor.

Cu toate acestea, un analist politic de la Universitatea Surrey, Simon Usherwood, a declarat că amendamentul Camerei Lorzilor nu reprezintă „un obstacol foarte important'. După activarea Articolului 50, prima problemă pentru partea britanică va fi că „nu ştie deocamdată, cu adevărat, ce vrea', a apreciat expertul, potrivit DPA.

„Planurile fixate în discursul Theresei May şi în Cartea Albă arată că vrem un acord de liber schimb – plus, că vrem să facem multe lucruri, dar nu vrem să avem elementele privind libertatea de circulaţie', a adăugat el.

„În prezent, poziţia britanică este despre ce nu vor, în loc de despre ce vor, ceea ce va face foarte dificil pentru UE 27 (cei 27 de membri rămaşi în UE după Brexit – n.r.) să se implice', a avertizat Usherwood.

La rândul lor, cele 27 de state membre vor încerca să se concentreze pe dosarele de zi cu zi, până când vor primi o notificare oficială din partea Londrei.

Consiliul European își alege președintele. Donald Tusk, favorit pentru un nou mandat

La începutul reuniunii, Consiliul European urmează să îşi aleagă preşedintele pentru perioada 1 iunie 2017 – 30 noiembrie 2019. Actualua preşedinte al Consiliului, Donald Tusk, este favorit pentru un nou mandat. El are susţinerea a aproape toate guvernele din UE, cu excepţia Poloniei, ţara sa de origine, condusă de rivalii săi politici.

Într-o încercare de a bloca numirea lui Tusk pentru un nou mandat de doi ani şi jumătate la preşedinţia Consiliului Europei, Guvernul polonez a propus înlocuirea sa cu Jacek Saryusz-Wolski, un europarlamentar care nu a avut niciodată o funcţie importantă în Guvern.

Starea economiei europene prezintă o altă problemă dificilă. Deşi, pentru prima dată în ultimii ani, economia Zonei euro este într-o situaţie decentă, politicienii nu par să reuşească să obţină capital electoral de pe urma acestui lucru.

De aceea, pe agenda discuţiilor de astăzi se va afla, probabil, dosarul repartizării mai ample şi mai echitabile a beneficiilor creşterii economice în rândul cetăţenilor europeni.

Acelaşi lucru este valabil pentru problema reducerii imigraţiei ilegale în Europa, dar și transferul migranților. Comisarul european pentru Migraţie, Dimitris Avramopoulos, a criticat lipsa de disponibilitate a unor state membre de a prelua partea lor de migranţi.

Oficialul a făcut referire la cei 160.000 de oameni care se află în prezent în Italia şi Grecia, care au fost identificaţi ca având nevoie de protecţie internaţională şi care ar trebui să fie preluaţi de alte state membre până în septembrie 2017.

Potrivit comisarului, până în prezent numai Malta şi Finlanda sunt în curs de îndeplinire a obligaţiilor, în timp ce Ungaria, Austria şi Polonia refuză în continuare să participle la schemă. Cehia, Bulgaria, Croaţia şi Slovacia participă, dar numai limitat.

Pe agenda reuniunii se mai află securitatea şi apărarea, precum şi discuţii preliminare scurte privind posibila instituire a unui Parchet European.


Citește și:

Loading...
Comentarii