Cel mai fierbinte Super El Niño din ultimul secol se apropie, avertizează un meteorolog italian. Unde și când va lovi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Meteorologii avertizează că un Super El Niño extrem, posibil cel mai puternic din ultimii 140 de ani, se formează rapid și ar putea provoca fenomene meteorologice severe la nivel global. Specialistul italian Giulio Betti a explicat efectele posibile pentru Europa.
Cuprins:
Se formează extrem de rapid
Două aspecte îi îngrijorează cel mai mult pe meteorologi și pe cercetători: temperaturile extrem de ridicate ale oceanelor și viteza cu care se formează fenomenul.
Potrivit specialiștilor, cele două semnale sunt strâns legate și indică aceeași direcție: apariția iminentă a unui Super El Niño care ar putea deveni cel mai puternic din ultimii 140 de ani.
? ECMWF/Copernicus climate models are now signaling the potential emergence of a historic “Super El Niño” event.
— Gaurav kochar (@gaurav_kochar) May 10, 2026
Some projections are showing Niño anomalies approaching an extreme +4.0°C zone — territory rarely seen in modern records.
If this trend continues, the world could… pic.twitter.com/1gNjVu3deD
În acest context apare și o întrebare care provoacă îngrijorare în comunitatea științifică: cum se va manifesta un Super El Niño pe o planetă deja supraîncălzită?
Ce este fenomenul Super El Niño
Fenomenul El Niño este un proces climatic natural și periodic caracterizat prin încălzirea apelor de suprafață din zona central-estică a Oceanului Pacific. Acesta apare, în medie, o dată la doi sau trei ani.
În anumite regiuni ale lumii, El Niño determină creșterea temperaturilor, modificarea vânturilor alizee și poate provoca fenomene extreme precum secetă severă, ploi abundente sau inundații. Fenomenul alternează, de regulă, cu faza opusă, numită La Niña, precum și cu perioade neutre, cum este cea actuală.
Pragul oficial pentru declararea unui episod El Niño este o creștere de +0,5 grade Celsius a temperaturii la suprafața oceanelor, menținută pe durata sezonului. Atunci când anomalia depășește +2 grade Celsius, fenomenul este clasificat drept Super El Niño.
Meteorologul și cercetătorul Giulio Betti, din cadrul CNR-Lamma (un consorțiu italian de cercetare meteorologică și de mediu cu sediul în Toscana n.r.), spune că evenimentul aflat în formare ar putea fi unul dintre cele mai intense observate vreodată.
„Nu este un fenomen nou, iar termenul «super» nu este o exagerare, ci indică un eveniment foarte puternic, care va produce o anomalie de suprafață în Pacificul ecuatorial egală sau mai mare de +2 grade Celsius. Acest eveniment se va produce aproape sigur, pentru că toate principalele modele meteorologice converg în această direcție”, a explicat cercetătorul, conform La Repubblica.
Potrivit lui Betti, Super El Niño apare aproximativ o dată la 15 ani sau chiar mai rar. Ultimele episoade majore au avut loc în 2015-2016, 1997-1998 și 1982-1983.
Meteorolog italian: „Viteza cu care se dezvoltă este uimitoare”
„Cel care urmează ar putea fi unul dintre cele mai intense din istorie în termeni de anomalie absolută, pentru că există riscul să ajungă chiar și la +3 grade Celsius”, a adăugat Giulio Betti.
Deși modelele indică faptul că acest fenomen de amploare va avea loc cu siguranță, rămân totuși multe necunoscute cu privire la modul în care se va dezvolta și asupra căror zone va avea impact. În ceea ce privește momentul, acesta pare destul de cert.
„Știm că va fi foarte puternic, iar viteza cu care se dezvoltă este uimitoare; aș spune chiar că te lasă fără cuvinte: în doar două luni vom trece de la faza neutră actuală la cea a unui Super El Niño destul de intens. La nivel global, va fi puternic încă din iulie, dar va atinge apogeul în august. În Europa, unde persistă incertitudini cu privire la impact, efectele sale se vor face simțite cu greu înainte de sfârșitul lunii iulie: cel mai probabil se vor resimți la sfârșitul lunii august și la începutul toamnei”, adaugă Betti.
În general, Europa ar putea fi puțin afectată sau afectată indirect, dar este de așteptat, în principiu, „o creștere a fenomenelor meteorologice extreme, a precipitațiilor la sfârșitul verii și în toamnă, din cauza unei cantități mai mari de vapori de apă. La fel ca în timpul iernii, trebuie să ne așteptăm la faze anticiclonice blânde și, chiar mai devreme, la valuri de căldură marine”.
Va fi aceasta cea mai caldă vară a secolului în Europa?
„Aș spune că nu este adevărat. În 2003 nu a existat fenomenul Super El Niño, dar a fost extrem de cald; în 2022 a avut loc chiar fenomenul opus, La Niña, dar temperaturile au fost totuși foarte ridicate. Ceea ce putem spune, în schimb, este că am putea avea parte de o vară extremă.
Apoi, octombrie și noiembrie vor fi luni cu risc peste tot din cauza forței termodinamice atât de puternice, cu fenomene meteorologice potențiale, precum inundațiile, cu adevărat intense. Iarna, în schimb, cu El Niño, este de obicei mai uscată”, a explicat expertul italian.
New NMME modeling shows the *strongest El Niño on record* unfolding from October 2026 through at least January 2027.
— Ben Noll (@BenNollWeather) May 8, 2026
Sea temperatures in the central equatorial Pacific are forecast to soar 3.1˚C above average, reaching a peak in November. pic.twitter.com/qxAzl0RsHo
Potrivit specialistului, unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte este contextul climatic în care apare acest fenomen. „În anii ’80, când a existat un Super El Niño, planeta era mult mai rece decât acum. Astăzi, un astfel de fenomen se dezvoltă pe o Terra care nu a fost niciodată atât de fierbinte. Consecințele ar putea fi neliniare și dificil de imaginat”, avertizează cercetătorul.
Betti a amintit și temperaturile foarte ridicate ale apelor oceanelor și mărilor încă din primăvară.
„Când au avut loc marile episoade de albire a coralilor, există La Niña. Imaginați-vă ce s-ar putea întâmpla în cazul unui Super El Niño. Nu știm cum va răspunde sistemului climatic”, a explicat acesta.
Zonele cele mai expuse
În mod tradițional, efectele mai puternice ale fenomenului El Niño sunt resimțite în Australia, Indonezia, Canada, Statele Unite, Peru și Amazonia.
Australia este considerată una dintre țările cele mai vulnerabile, din cauza riscului de secetă severă, incendii extinse și valuri extreme de căldură.
Specialiștii avertizează și asupra unor posibile inundații în America de Sud, slăbirii musonului indian, agravării secetei în anumite regiuni ale Statelor Unite și accelerării topirii gheții arctice. „Va exista un dezechilibru major al ciclului apei. Unele regiuni ar putea fi lovite de inundații severe, iar altele - de secetă și temperaturi extreme”, a concluzionat Giulio Betti.
