Incidente misterioase în care sunt implicate drone, incendii provocate intenționat și operațiuni de spionaj se succed într-un ritm alert pe continentul european, iar Rusia este principalul suspect indicat de autorități. În timp ce state precum Germania, Polonia sau Marea Britanie numără pagube însemnate în urma acestor acțiuni de război hibrid, o analiză a cotidianului olandez De Telegraaf scoate la iveală o situație paradoxală: Olanda a scăpat aproape nevătămată din valul de represalii orchestrate de Moscova.
Cuprins:
Această dinamică este surprinzătoare mai ales prin prisma sprijinului militar masiv oferit de Haga pentru Ucraina. Pe teritoriul olandez, în localitatea Hengelo, compania Destinus produce rachete de croazieră capabile să lovească ținte aflate adânc în interiorul teritoriului rus, inclusiv în regiunea Moscovei. Cu toate acestea, actele de sabotaj dovedite pe teritoriul olandez rămân deocamdată cazuri izolate și de o amploare redusă.
La nivel european, lista operațiunilor atribuite serviciilor secrete de la Moscova s-a extins considerabil în ultimii ani. Unul dintre primele cazuri documentate s-a petrecut în mai 2024, când un magazin Ikea din Vilnius a fost incendiat la ordinul rușilor, autorii primind zece mii de euro și un autoturism pentru executarea atacului. Ulterior, tacticile s-au diversificat, vizând infrastructura feroviară, depozitele de ajutor umanitar și nodurile logistice aeriene.
Răzbunarea Moscovei a îmbrăcat forme extrem de periculoase în alte state partenere ale Kievului. În Polonia, instanțele au condamnat agenți racolați de Rusia pentru incendierea unui complex comercial din Varșovia și pentru avarierea unei linii ferate strategice. În Regatul Unit, suspecți plătiți de Kremlin au fost condamnați la închisoare după ce au incendiat un depozit cu ajutoare destinate Ucrainei, iar în Germania, o dronă cu explozibil a fost descoperită pe aeroportul din Leipzig, în imediata apropiere a unui avion de marfă încărcat cu muniție.
Profesorul Bart Schuurman de la Universitatea Leiden, specialist în monitorizarea amenințărilor teroriste și hibride, explică pentru De Telegraaf că aceste acțiuni reprezintă o formă de diplomație coercitivă prin care Rusia încearcă să transmită că sprijinul oferit Ucrainei vine cu un cost ridicat.
„Suspiciunea este că Rusia se angajează într-o formă de diplomație coercitivă; vor să transmită semnalul că sprijinul nostru pentru Ucraina nu este gratuit”, spune profesorul Bart Schuurman. Ca cercetător în domeniul terorismului, el menține o listă cu toate atacurile, incendiile, operațiunile de sabotaj, atacurile cibernetice și alte forme de război hibrid pe teritoriul european.
Analiza datelor arată că Olanda apare doar sporadic în registrele atacurilor hibride. Incidentele raportate local - precum încercările unor nave rusești de a cartografia cablurile submarine din Marea Nordului sau racolarea unor tineri pentru identificarea rețelelor Wi-Fi în Haga - au fost interceptate sau au avut un impact minor.
Lipsa unor atacuri majore în Olanda nu are o explicație unică. Experții iau în calcul eficiența serviciilor locale de informații, dar și o limitare structurală a capacităților operative ale Rusiei pe teritoriul european. După declanșarea invaziei din 2022 și expulzarea masivă a diplomaților ruși din spațiul comunitar, rețelele de spionaj ale Kremlinului și-au pierdut din resurse și au fost forțate să apeleze la intermediari sau la criminalitate organizată racolată local.
„Este cu siguranță frapant”, mai spune Schuurman. Nu are nicio explicație concludentă pentru motivul pentru care Olanda a scăpat nevătămată până acum. Sunt serviciile olandeze de informații atât de bune? Poate. Dar ar putea fi și faptul că Rusia pur și simplu nu are personal în Olanda.
„Nu este adevărat că Rusia are capacități nelimitate”, spune Schuurman. „Au pierdut multă capacitate în Europa după invazia din 2022; mulți diplomați au fost trimiși acasă. De aceea trebuie să folosească pe scară largă agenți recrutați local. Pot face multe, dar nu în mod egal peste tot”.
Specialiștii avertizează însă că vulnerabilitățile europene rămân ridicate, în special în privința protecției împotriva dronelor non-militare. Doar în ultimul an au fost înregistrate peste șaizeci de incidente cu drone pe spațiul aerian european fără ca aparatele să fie doborâte sau operatorii identificați, ceea ce arată că sprijinul acordat Ucrainei trebuie dublat de măsuri mai ferme de apărare a infrastructurii critice de acasă.