Te-ai întrebat de ce face doctorul asta? Îţi explicăm... | 10 gesturi care-i spun medicului ce suferințe ai
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Examinarea ochilor
Cuprins:
Medicul trage uşor în jos pielea de sub ochi, pentru a vedea ce culoare are conjunctiva - membrana transparentă care căptuşeşte pleoapele şi acoperă ochiul până la marginea corneei. Face acest lucru dacă te plângi că eşti obosit(ă) fără motiv sau că respiri prea greu după un efort şi dacă a observat că ai tahicardie (inima bate mai repede decât este normal). Aceste trei simptome, asociate cu o conjunctivă palidă (în mod normal, ar trebui să fie roşie) “anunţă” o anemie. Medicul îţi va prescrie, în acest caz, o analiză a sângelui, pentru a verifica nivelul de fier şi a confirma sau infirma astfel diagnosticul.
Apăsarea gleznei
Medicul apasă uşor spaţiul retromaleolar (laterala gleznei), apoi relaxează presiunea; repetă gestul la cealaltă gleznă, apoi la nivelul picioarelor şi al coapselor. Ce anume caută? Semnul unui edem: amprenta lăsată de degetele medicului pe piele rămâne vi zibilă pentru scurt timp. Edemele bilaterale arată că returul venos (întoarcerea sângelui de la periferie spre inimă) este deficitar. Iar diagnosticul: insuficienţă cardiacă.
Palparea abdomenului
Specialistul verifică astfel dacă abdomenul e suplu, dacă splina şi ficatul au un volum normal şi nu sunt dureroase la palpare. Un abdomen dur, contractat, trădează o inflamaţie, cum ar fi peritonita, care impune intervenţia chirurgicală de urgenţă; contractarea însoţită de durere în zona fosei iliace drepte (laterala abdomenului) anunţă o apendicită. Volumul mărit al splinei poate semnala o infecţie virală, un limfom. Ficatul dur este specific cirozei, iar ficatul foarte dur este specific metastazelor. Vezica biliară dureroasă la palpare dă de ştire că este inflamată sau cotropită de calculi.
Ascultarea abdomenului
Plasează stetoscopul pe abdomenul tău şi ascultă, cu ajutorul lui, zgomotele produse de mişcările aerului şi ale lichidului prin intestin (zgomotul aero-intestinal). Când nu aude nici un zgomot, ştie că ai probleme de tranzit intestinal. Şi mai verifică şi altceva: dacă există un suflu la nivelul aortei abdominale. Absenţa totală a zgomotului aero-intestinal îl duce cu gândul la o obstrucţie, care reprezintă o urgenţă chirurgicală. Iar prezenţa unui suflu semnalează că plăcile de aterom (depuneri de grăsime pe pereţii vaselor de sânge) încep să se mişte în aortă. Va fi nevoie de o ecografie Doppler, pentru a vedea dacă nu s-a produs un blocaj (o stenoză a aortei abdominale).
Tapotarea spatelui, în partea de jos
Şezând, apleci uşor trunchiul în faţă. Medicul îşi aşază palma stângă pe spatele tău, la baza coastelor, şi loveşte dosul palmei cu pumnul drept. Aceasta este percuţia lombară, care face să vibreze rinichii. Doctorii apelează la ea atunci când pacientul are o febră inexplicabilă, fără a avea încă simptome urinare. Dacă gestul provoacă durere, diagnosticul este: infecţie renală sau calculi renali.
Palparea gâtului
Stând în spatele tău, doctorul îţi palpează cu ambele mâini partea din faţă a gâtului. Îţi poate cere să înghiţi în sec, pentru a primi informaţii despre volumul şi mobilitatea glandei tiroide. O face, de regulă, pentru că te plângi că înghiţi greu sau fiindcă te simţi obosit(ă) ori, dimpotrivă, tensionat(ă). Prezenţa unei mase înaintea traheei, care se mişcă atunci când înghiţi, îi semnalează o hipertrofie tiroidiană (tiroida cu volum mărit). Pasul următor va consta în efectuarea unei ecografii şi a unui examen sangvin (dozarea TSH), pentru a se stabili dacă este vorba despre hipertiroidie sau hipotiroidie.
Palparea axilelor
Când îţi palpează, cu ambele mâini, baza gâtului, axilele şi abdomenul inferior, specialistul verifică dacă există ganglioni cervicali, axilari sau inghinali. Prezenţa ganglionilor este un semnal de alarmă: fie sistemul imunitar este slăbit, fie există un proces inflamator, fie, în cel mai rău caz, se dezvoltă o formă de cancer (leucemie ori limfom).
Verificarea pulsului radial
Pulsul radial este cel pe care îl verifică medicul apăsând cu două degete, arătătorul şi mijlociul, încheietura mâinii, pe traseul arterei radiale. Este pulsul reprezentativ pentru volumul sangvin pompat din ventriculul stâng în aortă şi cel care dă indicii despre frecvenţa cardiacă. Pulsul radial neregulat relevă aritmia cardiacă.
Verificarea tensiunii arteriale
Garoul care îţi strânge nemilos braţul în jurul bicepsului, umflându-se şi apoi dezumflându-se, măsoară tensiunea arterială. Dacă este peste sau sub limitele normale, medicul generalist te va îndruma către un specialist în cardiologie, pentru efectuarea altor examene, mai complexe.
Verificarea pulsului în talpă
Medicul palpează cu o mână talpa, în dreptul degetelor, iar cu cealaltă, glezna şi maleola, verificând cum pulsează sângele în artere şi dacă ajunge până la capătul membrelor inferioare. Gestul este practicat în special în cazul pacienţilor diabetici sau cu risc vascular (hipertensivii, de exemplu). Absenţa pulsului poate indica o arterită, dar diagnosticul sigur presupune efectuarea unei ecografii Doppler, pentru a se vedea dacă există vase sangvine înfundate. l
