Ce reprezintă teama de a fi judecat și cum este asociată anxietății sociale?
Această teamă se manifestă prin convingerea persistentă că fiecare comportament sau cuvânt rostit este supus unei evaluări critice din partea celorlalți. Când această preocupare devine copleșitoare și afectează funcționarea zilnică, vorbim despre anxietatea socială. În loc să percepi interacțiunile sociale ca oportunități de comunicare și conexiune, acestea devin surse de stres și disconfort accentuat.
Un exemplu relevant îl reprezintă un profesionist care trebuie să susțină o prezentare în fața colegilor. Dacă suferă de anxietate socială, gândurile sale se vor concentra excesiv asupra unor posibile erori și asupra modului în care va fi perceput, ceea ce poate genera simptome fiziologice intense, precum tremuratul, transpirația excesivă sau blocajul mental.
Care sunt originile anxietății sociale?
Anxietatea socială poate avea multiple cauze, incluzând experiențe din copilărie sau adolescență, factori de mediu și predispoziții genetice. De exemplu, un copil care a fost frecvent criticat de părinți sau de profesori poate dezvolta o sensibilitate exagerată la evaluarea negativă. De asemenea, experiențele umilitoare, cum ar fi expunerea la ridiculizare (bullying) în fața grupului sau excluderea socială, pot contribui la formarea unei percepții negative despre sine. Un mediu familial restrictiv, în care exprimarea emoțiilor nu este încurajată, poate amplifica sentimentul de nesiguranță în interacțiunile sociale. În plus, studiile sugerează că există o componentă genetică a anxietății sociale, persoanele cu antecedente familiale fiind mai predispuse să dezvolte această tulburare. Toți acești factori pot contribui la dezvoltarea unei temeri intense de a fi judecat și pot influența semnificativ comportamentele sociale ale individului.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a30a1a85e1efe97f6bee07563b7332c4.webp)
Semnele anxietății sociale
Pentru a identifica prezența anxietății sociale, reflectă asupra modului în care reacționezi în situații sociale și observă dacă experimentezi frecvent sentimente intense de disconfort, frică de a fi judecat sau tendința de a evita interacțiunile. Anxietatea socială poate fi recunoscută printr-o combinație de gânduri negative, reacții emoționale puternice și manifestări fiziologice specifice printre care: disconfort extrem în interacțiunile cu persoane necunoscute, evitarea constantă a situațiilor sociale, analizarea excesivă a propriului comportament după fiecare interacțiune, reacții fiziologice intense (palpitații, transpirație, roșeață) în contexte sociale.
Conștientizarea este foarte importantă pentru a înțelege mai bine cauzele dificultăților. Monitorizarea propriilor gânduri și reacții este un pas important care te ajută să ai control asupra propriilor reacții la situațiile stresante. De ajutor în acest demers este și ținerea unui jurnal în care să notezi situațiile care îți provoacă anxietate și gândurile asociate prin care să identifici tiparele negative de gândire.
De asemenea, expunerea treptată la situațiile sociale reprezintă o strategie eficientă. În loc să eviți complet interacțiunile, încearcă împreună cu persoanele apropiate și de încredere să le confruntați progresiv, începând cu contexte mai puțin stresante. Acest pas pare cel mai dificil, însă pe parcurs devine din ce în ce mai ușor să faci față contextelor sociale. Poți începe prin a exersa interacțiuni minore, cum ar fi schimbul de replici cu un vânzător sau o conversație ușoară cu un coleg cu care nu interacționezi așa des. Pe măsură ce te simți mai confortabil, poți avansa către situații mai complexe, precum participarea la o întâlnire de grup sau susținerea unui discurs în fața unui public restrâns.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3700f504d342329b83d24f41d10cc8a7.jpg)
Expunerea poate fi și imaginară, prin vizualizarea scenariilor care îți provoacă anxietate și exersarea răspunsurilor potrivite într-un mediu sigur sau în dialog cu o persoană de încredere. Această abordare progresivă ajută la desensibilizare și la reducerea fricii de interacțiuni sociale.
Un alt pas esențial este autoacceptarea. Amintește-ți că nimeni nu este perfect și că este firesc să faci greșeli. Cultivarea compasiunii față de sine poate reduce presiunea autoimpusă. În plus, învățarea unor tehnici de relaxare, precum respirația profundă, mindfulness sau exercițiile fizice, contribuie la diminuarea stresului și la recăpătarea echilibrului emoțional.
Dacă simți că anxietatea continuă să îți afecteze viața, apelarea la psihoterapie este un pas valoros spre vindecare.
Psihoterapia individuală pentru adulți alături de un terapeut acreditat este un act de curaj, o dovadă a faptului că ești dispus să investești în propria stare de bine și să depășești dificultățile care te limitează. Alegerea de a căuta sprijin nu înseamnă slăbiciune, ci, dimpotrivă, o dovadă a puterii interioare. Mulți oameni care se confruntă cu anxietatea socială se simt copleșiți și izolați, însă este important să știi că nu ești singur. Există soluții eficiente, iar psihoterapia ajută la consolidarea stimei de sine și la construirea unor relații mai armonioase.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_afe599e13b1480f5587412592c749df2.jpg)
Cum să depășești anxietatea socială prin intermediul psihoterapiei
Restructurarea cognitivă din cadrul psihoterapiei cognitiv-comportamentale te ajută să identifici și să modifici gândurile automate negative care alimentează anxietatea. De exemplu, dacă îți spui „Toată lumea mă va percepe ca incompetent”, psihoterapeutul te va ghida în direcția unei abordări mai realiste precum: „Oamenii sunt preocupați de propriile lor gânduri și activități.”
Evitarea interacțiunilor sociale amplifică anxietatea. Prin intermediul psihoterapiei individuale pentru adulți, vei putea lucra la expunerea treptată la aceste situații, începând cu cele mai ușor de gestionat. Împreună cu psihoterapeutul poți exersa răspunsuri și reacții la situațiile trecute sau la unele imaginare.
De asemenea, poți învăța în cadrul psihoterapiei pentru anxietate socială strategii precum respirația profundă, mindfulness și relaxarea musculară progresivă care sunt eficiente în diminuarea reacțiilor de stres. Aceste tehnici îți permit să rămâi ancorat în momentul prezent, reducând intensitatea emoțiilor negative.
Un aspect esențial al terapiei constă în recunoașterea și valorizarea calităților personale. Acceptarea imperfecțiunilor și înțelegerea faptului că greșelile sunt firești te vor ajuta să diminuezi presiunea autoimpusă.
Redobândește-ți libertatea de exprimare
Dacă anxietatea socială interferează cu activitățile zilnice și afectează calitatea vieții, este recomandat să soliciți ajutor specializat. Psihoterapia individuală pentru adulți îți oferă instrumentele necesare pentru a înțelege și a gestiona eficient această provocare. A depăși anxietatea socială înseamnă a redobândi libertatea de a te exprima și de a interacționa fără teama constantă de evaluare. Nu e nevoie să fii singur în această călătorie!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a25ef83be6cf74a4c636b5a407f5e198.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d06bd5e6affed972a4e04d96acea21e2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f360494af9994e5ea0a806a4fcef655e.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_17e965b0f731396553ec3723a734e625.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_747001f1a36aa1ca133d41195e836267.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_a824d6baa96fefe24b7633095ab9a3cf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_350830656eba9deb8021852b62e7a660.jpg)