Teama de a merge la școală, un efect al pandemiei. Cum poate fi gestionată
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Psihoterapeutul Laura Cristea a explicat într-un interviu pentru Școala 9 care pot fi rădăcinile fricii copiilor de a merge la școală și cum pot părinții să o domolească.
Cuprins:
Un studiu realizat de o clinică americană de sănătate mintală înainte de reîntoarcerea la școală în septembrie anul trecut arată că 66% dintre copii se simțeau anxioși cu privire la revenirea fizică în bănci.
Psihologul și psihoterapeutul Laura Cristea confirmă că elevii sunt mai anxioși cu privire la începerea școlii și explică într-un interviu pentru Școala 9 ce ar putea să facă părinții.
Școala 9: S-a adâncit teama de a merge la școală în ultimul an?
Laura Cristea: În contextul pandemic, fobia de școală poate fi adâncită, dar e important să vedem cauza principală, rădăcina problemei. În spatele aparențelor, pot fi mai mulți triggeri (declanșatori - n.r.) pentru copil: o relaționare dificilă cu colegii, poate neîncredere, stimă de sine scăzută ceea ce ne poate face mai vulnerabili în fața celorlalți; poate fi vorba despre o situație de bullying, ceea ce în mod natural ne determină să ne activăm mecanismele de apărare - fuga, evitarea, în această situație; iar în acest context pandemic, refuzul școlar poate fi determinat de teama de contractare a virusului sau de a-l transmite aparținătorilor. Adică nu mi-e teamă pentru mine, cât mi-e teamă pentru mama și tata.
Din experiența mea de consilier într-o școală privată, vă pot spune că nu am observat o mai mare cerere pentru școala online, cel puțin după vacanța de Paște. Din contră, doar unu sau doi din 20 de elevi de la clasă au rămas încă în mediul online. Iar experiența de cabinet îmi arată că, în general, adolescenții preferă mediul online pentru că e mai confortabil, din obișnuința cu binele sau cu răul.
- La adolescenți a devenit mai simplu în online?
- Din păcate, în special pentru adolescenți, normalitatea a devenit online. Odată cu reîntoarcerea în bănci va fi o provocare pentru unii dintre ei reconstruirea relațiilor, reconectarea cu ceilalți. Adolescenții au suferit cel mai mult în această perioadă din cauza izolării, dar, în același timp, a apărut și obișnuința cu asta; iar acum ies din confortul învățat. Pentru unii poate fi anxiogen, pentru alții, îmbucurător. S-a constatat că în rândul adolescenților au apărut cele mai multe tulburări afective, anxietate, depresie, tulburări alimentare pentru care a fost necesară chiar intervenția de tip medicamentos. Acest an ne-a pus față în față cu resursele sau vulnerabilitățile noastre și ne invită să ne cultivăm reziliența.
Un alt motiv pentru care elevii refuză școala este căutarea și implicit găsirea unor recompense în afara școlii, „distracția” pe calculator. Elevii deja s-au obișnuit cu o anumită rutină: „școala online”; școala acasă le-a permis copiilor accesul mai mult ca oricând la ecrane, simt astfel că au mai multă libertate, chiar își pot închide camera pentru un joc video având mai mult control.
Frica de a te îmbolnăvi
- Când devine o problemă fobia de școală?
- E esențial să ne uităm la durata de manifestare a acestei frici, la intensitate și când s-a declanșat, cât de frecvent se întâmplă să exprime emoții, distres, dacă îl perturbă continuu sau din când în când. Dacă e ocazional refuzul școlar, putem vorbi despre dificultăți de adaptare, poate anxietate de performanță, manifestată în perioadele de examinare, distres emoțional cauzat de evenimente specifice ce au avut loc în mediul școlar.
M-aș uita, de asemenea, la ce precede manifestarea, ce s-a întâmplat înainte. Refuzul școlar e cauzat de faptul că vreun coleg sau cadru didactic a contractat virusul și există teama că mă pot contamina și eu? Sau din cauză că un membru al familiei a fost infectat sau eu? Sau toată familia? Fobia de școală sau, mai bine zis, refuzul școlar declanșat ca urmare a acestei perioade incerte este justificat, motiv pentru care aș recomanda să nu ne panicăm pentru că astfel se diminuează și capacitatea noastră de a oferi suport, de a însoți copilul în procesul lui.
Continuarea, pe Școala 9.
