Terenuri de zeci de mii de hectare în Delta Dunării, concesionate pe criterii discriminatorii. Fermier: „Au făcut reguli numai pentru ei”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În ultimii ani, Consiliul Județean (CJ) Tulcea, proprietarul a zeci de terenuri din Delta Dunării și din alte zone ale județului, a decis concesionarea sau închirierea acestora către operatori economici interesați de exploatarea lor.
Cuprins:
- Cum a început
- Criterii discriminatorii pentru persoane fizice, favorabile pentru firme
- Curtea de Apel Constanța le-a dat dreptate fermierilor
- „S-au făcut reguli numai pentru ei, oamenii bogați. Populației locale i s-a interzis dreptul la resurse”
- Cine a luat terenurile
- Consiliul Județean Tulcea spune că orice persoană interesată putea formula propuneri înainte ca hotărârile să fie validate
Problema a apărut în jurul documentației de atribuire, care avantaja societățile comerciale în detrimentul fermierilor persoane fizice. Curtea de Apel Constanța a anulat criteriul de evaluare cu caracter discriminatoriu din hotărârile validate de administrația județeană.
Totodată, celelalte hotărâri sunt încă active, iar printre beneficiarii terenurilor se numără și o societate comercială la care Iancu Naciadis (AUR), vicepreședintele CJ Tulcea, a fost în trecut angajat, un om de afaceri care i-a botezat copilul liderului AUR, George Simion, și un consilier local PNL.
Cum a început
În 2024, cinci fermieri din județul Tulcea interesați să concesioneze două terenuri agricole din Delta Dunării au descoperit că șansele lor de a câștiga licitația erau reduse încă dinainte de depunerea ofertelor.
Pe atunci, Consiliul Județean Tulcea a aprobat criteriile de atribuire pentru un teren din Chilia Veche pe o suprafață de aproximativ 835 de hectare.
Cel de-al doilea teren este situat în localitatea tulceană Pardina, de peste 1.087 de hectare.
Grila de evaluare acorda 40 de puncte pentru nivelul redevenței, alte 40 pentru capacitatea economico-financiară a ofertantului, 15 puncte pentru îndeplinirea condițiilor specifice impuse de natura bunului concesionat și 5 puncte pentru programul de protecție a mediului.
Pe hârtie, procedura părea una standard. În practică însă exista o problemă.
Criterii discriminatorii pentru persoane fizice, favorabile pentru firme
Cei cinci agricultori au susținut că o parte dintre criteriile de evaluare îi dezavantajau înainte să se înscrie. Din cele 100 de puncte disponibile, ei nu puteau obține mai mult de 60.
Motivul era criteriul nr. 2 privind Capacitatea economico-financiară, care valora 40 de puncte și era evaluat în funcție de cifra de afaceri, capitalurile proprii și lichiditățile ofertantului.
Astfel de indicatori pot fi dovediți de societăți comerciale, nu și de persoane fizice.
În opinia fermierilor, condițiile transformau competiția într-una inegală dacă alegeau să participe în nume propriu, fără să aibă vreun SRL în spate. Prin urmare, aceștia au dat în judecată Consiliul Județean Tulcea, solicitând anularea hotărârilor care au stat la baza documentației.
Curtea de Apel Constanța le-a dat dreptate fermierilor
Dosarul lor a ajuns în cele din urmă la Curtea de Apel Constanța, iar în luna mai 2026, instanța a admis că fermierilor li s-a creat un dezavantaj din start.
„Prin stabilirea unor indicatori specifici exclusiv persoanelor juridice, persoanele fizice sunt excluse în mod obiectiv de la posibilitatea obținerii unui procent semnificativ din punctajul total, ceea ce creează încă din faza publicării documentației o situație evidentă de inegalitate și discriminare”, apreciază Curtea de Apel Constanța.
Mai mult, judecătorii au considerat că sunt întemeiate criticile potrivit cărora criteriile prevăzute la criteriul nr. 2 erau specifice exclusiv persoanelor juridice, întrucât „persoana fizică nu are cifră de afaceri, rentabilitate a capitalurilor și nici lichiditate curentă, în sensul definițiilor date prin caietul de sarcini”.
În consecință, Curtea de Apel Constanța a anulat prevederile din cele două hotărâri ale Consiliului Județean Tulcea care dezavantajau fermierii persoane fizice în cadrul procedurilor de concesionare.
„S-au făcut reguli numai pentru ei, oamenii bogați. Populației locale i s-a interzis dreptul la resurse”
Libertatea a stat de vorbă cu Dan Calistrat, unul dintre cei cinci fermieri care au contestat în instanță procedura de concesionare a terenurilor din Delta Dunării.
Acesta a susținut că documentația de atribuire a fost concepută astfel încât să favorizeze operatorii economici cu resurse financiare considerabile, în detrimentul fermierilor locali care își desfășoară activitatea pe cont propriu.
„100% spun că toate acestea s-au făcut pentru oamenii bogați. Întrebarea este din ce să trăiască locuitorii dacă le interzici absolut tot? Suntem într-o rezervație care se bazează pe resursele naturale, vitale pentru comunități. Îi înlături și lași să ce, să moară de foame?”, a declarat fermierul.
Dan Calistrat a mai spus că populația locală din Delta Dunării nu este susținută, fiind lăsată în sărăcie.
„Ar trebui sprijinite activitățile tradiționale, economia locală, care se bazează pe creșterea animalelor, pescuit, mai nou și turism. Acum dacă vrei să faci turism, turistul vine și el în zona asta și ce să vadă aici? O casă este locuită, alte trei nu. Și acelea vai de capul lor. Se vede sărăcia din elicopter. Ei (administrația județeană - n.red.) trebuie să facă politici pentru toate clasele sociale, s-au făcut reguli numai pentru ei, oamenii bogați. Populației locale i s-a interzis dreptul la resurse”, consideră Calistrat.
Cine a luat terenurile
Libertatea a identificat zeci de hotărâri adoptate de Consiliul Județean Tulcea în perioada 2020-2025, toate incluzând aceleași criterii discriminatorii de atribuire pentru concesionarea sau închirierea terenurilor din perimetrul județului.
Printre societățile care au beneficiat de contracte se numără și firma Malborakis Impex SRL. Aceasta a închiriat un teren agricol în comuna Mihail Kogălniceanu pentru perioada 2022 - septembrie 2026.
Controlată de o rudă, firma îl avea în urmă cu doi ani ca angajat pe Iancu Naciadis (AUR), actualul vicepreședinte al CJ Tulcea, conform propriei declarații de avere.
Întrebat, prin intermediul adresei sale oficiale, dacă instituția pe care o reprezintă intenționează să rezilieze și celelalte contracte de concesiune, în condițiile în care o instanță a apreciat că o parte dintre criteriile de atribuire dezavantajau fermierii persoane fizice, Naciadis nu a răspuns întrebării.
În locul său, administratorul public al județului Tulcea a transmis, printr-un răspuns semnat, că poziția Consiliului Județean a fost deja exprimată în adresa nr. 38/17028/15.05.2026, remisă anterior către Libertatea ca răspuns la o solicitare privind situația terenurilor concesionate pentru o perioadă de zece ani.
De asemenea, tot din Mihail Kogălniceanu vine și firma Tasem Agrigroup SRL, cea care a obținut concesionarea unui teren agricol din Murighiol de peste 920 de hectare, până în anul 2036.
Administratorul companiei este Dina Mergeani, nașa de botez a copilului liderului AUR, George Simion.
Un alt teren piscicol întins pe 1.560 de hectare, situat în comuna C.A. Rosetti, a fost concesionat firmei Agroserv Pres SRL, administrată de Laurențiu Preda, consilier local PNL din orașul Babadag, județul Tulcea.
Firma lui Preda a încheiat un contract valabil până în noiembrie 2038.
Libertatea a inventariat hotărârile adoptate de Consiliul Județean Tulcea în urma cărora societățile au obținut contractele de concesiune/închiriere. Datele pot fi consultate în graficul de mai jos.
Consiliul Județean Tulcea spune că orice persoană interesată putea formula propuneri înainte ca hotărârile să fie validate
Întrebată cine a stabilit criteriile de atribuire pentru concesionarea terenurilor din Delta Dunării aflate în proprietatea Consiliului Județean Tulcea, instituția nu a indicat persoanele sau structurile responsabile de elaborarea documentației.
În răspunsul transmis, reprezentanții Consiliului Județean s-au limitat să precizeze că orice persoană interesată putea formula propuneri în etapa de consultare publică, înainte ca proiectele de hotărâre să fie supuse votului consilierilor județeni.
„Întreaga documentație de atribuire a fost supusă procedurii de transparență - dezbaterii publice - orice persoană interesată putând formula propunere, iar după epuizarea acestei proceduri a fost aprobată prin hotărâre a Consiliului Județean.
Persoanele fizice sau juridice interesate aveau posibilitatea să solicite clarificări prin documentația de atribuire, să participe la procesul decizional, să formuleze propuneri sau amendamente. Concluzionând, Codul Administrativ a constituit baza legală de stabilire a criteriilor de atribuire (art. 318), iar baza materială, documentația aprobată prin hotărâre de CJ”, se arată în răspunsul formulat de reprezentanții instituției.
