Cuprins:
Munca remote rămâne, dar în forme tot mai limitate
La cinci ani de atunci, cererea pentru joburi de acasă nu doar că a rămas, ci a și crescut, întrucât tot mai mulți angajați își doresc libertatea de a lucra de oriunde, fără să mai piardă timp în trafic sau să fie legați de un program strict. În schimb, din ce în ce mai puține companii sunt dispuse să ofere această flexibilitate. Pentru a înțelege mai bine situația, Corina Diaconu, Managing Director la agenția de recrutare ABC Human Capital, a explicat pentru Libertatea cum pot fi echilibrate așteptările angajaților cu cerințele angajatorilor, cât de sustenabilă mai este munca remote în 2025 și care sunt domeniile în care acest mod de lucru rămâne o opțiune reală.
Corina Diaconu, Managing Director la agenția de recrutare ABC Human Capital
Piața muncii de azi este tot mai mult influențată de diferențele dintre ce își doresc angajații și planurile companiilor, plecând de la salarii și beneficii, până la programul de lucru. Pandemia din 2020 a fost un moment de cotitură în care multe firme au fost nevoite să accepte munca de acasă sau sistemele hibride, inițial ca soluții de criză, ulterior ca normalitate. „Evoluția a fost una interesantă, pentru că ceea ce era înainte un beneficiu în relativ puține companii a devenit ceva impus, apoi o normalitate și tinde să închidă cumva cercul, revenind la beneficii”, explică Corina Diaconu. În opinia ei, munca remote nu va dispărea, dar va continua sub forma unui compromis, și anume munca hibridă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a41b407ec59031aa08150903beefc52b.jpg)
În ce domenii se poate lucra de acasă
Pentru ca oferta companiilor să fie pe aceeași undă cu cererea angajaților, este nevoie de mai multă flexibilitate pe ambele părți: „Angajații trebuie să devină mai pregătiți și flexibili, iar companiile mai deschise și orientate spre performanță, nu control.”
În primul rând, pentru o colaborare cât mai bună între companii și angajați, Corina Diaconu recomandă firmelor să adopte un program de lucru ajustabil în funcție de nevoi, fie prin variante de lucru remote sau hibrid, fie prin opțiuni precum „venirea și plecarea într-un anumit interval orar, nu la ore fixe”. Chiar și acolo unde nu se dorește implementarea muncii de acasă, „ar ajuta măcar 1-3 zile pe lună lucrate de acasă, la alegere”. În al doilea rând, un alt aspect esențial este modul în care este evaluată munca angajaților. „Este indicat să ne focusăm pe obiective și rezultate, nu pe prezența fizică permanentă. Evaluarea ar trebui făcută pe bază de livrabile și performanță, nu pe timpul petrecut la birou.”
În plus, și angajații au un rol important în construirea acestui echilibru. Deși, în prezent, sunt avantajați de contextul economic, întrucât cererea de forță de muncă e mare, ei trebuie să rămână deschiși și echilibrați. „Să nu fie doar orientați spre a cere, ci și spre a oferi rezultate, implicare, performanță”, spune specialista.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_eed454e6740d0022e7c2f66559a68544.jpg)
Munca remote rămâne o opțiune viabilă și în 2025, dar cât de mult poate fi folosită depinde de domeniu și de context. În continuare, ea funcționează eficient în industrii precum IT, marketing digital, design grafic, contabilitate sau analiză de date, în timp ce în domenii ca producția, sănătatea, educația, retailul sau logistica, lucrul de la distanță este imposibil de aplicat. „Nu cred că munca remote va dispărea, dar se va redefini și diversifica, în funcție de industrie, rol, cultură organizațională și context economic”, precizează Corina Diaconu.
Frica de a nu mai avea control ține companiile la distanță de munca remote
Principalul motiv pentru care multe companii sunt reticente când vine vorba de munca remote este teama de pierdere a controlului. Acest lucru înseamnă că managerii nu pot vedea direct ce fac angajații, iar asta naște îngrijorări legate de nerespectarea programului, neîndeplinirea corectă a sarcinilor sau îndepărtarea angajaților de cultura și valorile firmei. „Există temerea că astfel asistăm la deteriorarea atașamentului față de companie, valorile ei, etica și politicile acesteia”, explică Corina Diaconu. În plus, lucrul de la distanță poate slăbi legăturile dintre colegi. Totuși, specialista spune că aceste probleme pot fi gestionate printr-o abordare corectă și politici de HR adaptate noilor realități din piața muncii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_cb29514b84c07c3b20630244e3df83e1.jpg)
Firmele care resping remote-ul devin mai puțin atractive
Angajatorii care nu mai acceptă munca remote riscă să piardă candidați valoroși, mai ales într-o piață unde competiția pentru talente este mare. Mulți dintre cei care au lucrat de acasă în pandemie au descoperit beneficiile acestui stil de lucru, adică timpul economisit, mai multă concentrare și un echilibru mai bun între viața personală și cea profesională. „În condițiile în care alți angajatori oferă acest mod de lucru actualilor și potențialilor angajați, este dificil să concurezi cu asta și să continui să fii atractiv”, subliniază Corina Diaconu. De altfel, anunțurile de angajare care oferă opțiuni remote sau hibrid atrag, de obicei, mai mult interes decât cele care presupun prezența la birou, iar acest lucru ar trebui să le dea de gândit companiilor atunci când își construiesc politicile de HR.
Cu toate acestea, specialista atrage atenția că imaginea unei companii nu ar trebui redusă doar la politica de lucru. „Sunt alte aspecte mult mai importante care țin de brandul de angajator și la care candidații ar trebui să se uite cu atenție: mediul de lucru, valorile companiei, cum sunt oamenii din echipe, feedbackul pe care îl pot obține acum atât de ușor, posibilitățile de promovare, etica și, evident, beneficiile oferite.”
Cum pot fi echilibrate nevoile angajaților pentru flexibilitate cu obiectivele companiilor
„Cel mai simplu este să întelegem că acest contract pe care îl au companiile cu angajații este unul care presupune echilibru și consecințe reciproce: dacă organizația prosperă, și angajații prosperă și dacă angajații sunt performanți, și compania este performantă la rândul ei”, afirmă Corina Diaconu.
Câteva propuneri care pot ajuta pentru a echilibra nevoile celor două părți:
- Model de lucru hibrid, adaptat contextului
- Focus pe rezultate
- Flexibilitate negociată, nu absolută (angajații propun variante realiste de program: program decalat, zile alternative remote, iar companiile acceptă variante care nu afectează fluxurile critice de lucru)
- Transparență și comunicare constantă
- Investiții reciproce în adaptare (angajații se instruiesc în competențe digitale, iar companiile investesc în tooluri, training și politici de lucru flexibil)
- Încredere reciprocă și responsabilitate
Statistici care compară productivitatea angajaților remote cu cea a celor de la birou
„Există numeroase studii și statistici care compară productivitatea angajaților care lucrează remote cu cea a celor care lucrează de la birou. În general, datele indică faptul că munca remote poate crește productivitatea, deși efectele pot varia în funcție de industrie, rol și stilul de management. De pildă, într-un articol Business Magazin se menționează că, în 2022, conform unui sondaj al Future Forum, un proiect Slack, la care au participat 10.000 de gulere albe, angajaţii care lucrau în regim remote sau hibrid au raportat o productivitate cu 4% mai mare faţă de cei care au muncit doar de la birou”, a mai declarat Corina Diaconu pentru Libertatea.
Ziua de muncă a unui programator de 24 de ani care lucrează majoritar de acasă
Libertatea a discutat cu Alexandra Ianuș, programator de 24 de ani, despre avantajele și dezavantajele lucrului remote. Tânăra spune că principalele atuuri sunt comoditatea și evitarea traficului, iar principala problemă o reprezință lipsa socializării.
-Libertatea: Cum decurge, de obicei, o zi de lucru pentru tine ca programator care lucrează de acasă?
-Alexandra Ianuș: Îmi încep ziua în jurul orei 9:00, cu verificarea e-mailurilor primite peste noapte de la clienți, apoi pe cele de la colegi/manageri. La 10:30 este primul meeting, în care discutăm taskurile din ziua precedentă și cele pe care trebuie să le începem în ziua respectivă, după care rezolv taskul pe care îl am asignat. În jur de ora 13:00 am pauza de masă, timp de o oră, urmând să mă întorc la sarcina mea, pe care încerc să o rezolv până la 17:00, pentru a avea timp o oră să o discut cu managerul și, eventual, dacă este posibil, să o trimitem clientului. În funcție de sarcină, uneori se mai întâmplă să stau peste program, iar în următoarea zi să îmi deschid laptopul mai târziu.
-Care sunt cele mai mari avantaje și provocări pe care le întâmpini lucrând de acasă?
-În ceea ce privește avantajele, cred că principalele sunt comoditatea și evitarea timpului pierdut în trafic, iar printre provocările muncii de acasă se numără că poți fi mai ușor distras de la laptop și, în lipsa colegilor alături, îți poate lipsi sprijinul, socializarea sau consultarea rapidă, care adesea contribuie la rezolvarea mai eficientă a problemelor.
-Cum reușești să colaborezi eficient cu echipa, având în vedere că nu vă întâlniți fizic?
-Echipa din care fac parte este una internațională, iar întâlnirea fizică are loc de maximum două ori pe an, când se organizează evenimente. Comunicarea este cheia colaborării eficiente, întrucât discutăm deschis în momentul în care avem o problemă și încercăm să nu mai ajungem la ea. În plus, avem meetinguri de retrospectivă o dată la maximum două luni, pentru a vedea unde ne situăm, care sunt lucrurile care au mers bine și care sunt cele pe care le putem îmbunătăți.
-Ai simțit vreodată că munca remote ți-a afectat șansele de promovare sau vizibilitatea în firmă?
-Și da, și nu. Este adevărat că mergând la birou fizic, cunoști mai multă lume și ai oportunitatea de a discuta și cu alte persoane care poate au o funcție mai înaltă, dar, pe de altă parte, compania încearcă să fie cât mai activă, organizând tot felul de hackathoane, sesiuni de sharing knowledge și evenimente de cunoaștere între noi.
-Dacă ar trebui să revii la birou full-time, ai accepta sau ai căuta altă oportunitate remote?
-Momentan avem de bifat maximum 1-2 zile de mers la birou fizic și mi se pare OK, deoarece nici acestea nu sunt obligatorii 100%. Spre exemplu, dacă într-o săptămână nu pot să ajung, nu este nicio problemă. Însă, dacă ar fi să ne cheme zilnic la birou, m-aș orienta către o altă companie.
Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_cd644ec730f5296414b02a20b031a622.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_7423b2ef4269f178d900595e8f09c85d.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4fe4cba32de061dc5191bece1f995653.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_829ee925c8c7870d17ff9dbc936aade6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_5dab2c4e29daa244ed20009b69853b9e.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_a01bde9cf515704cc35e473f17d5da22.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_fbe5a4a313315469e94bd1432c489787.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_79402434ee08ed9e6f791f91a0fecef8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_218ff3b62c5f1a56670e93477c10f7a3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d66c8bf4b7ba403b4b2536beedeb3363.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_e2aee1ef33f834b3abd78c4b5ee94cf5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_ac3471e6929cc93539ca0d9ee2561459.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_465a99130118088f64d00a1050d36e1b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_cd32303e55b846b91f9981b822630f02.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_842386ba183ab48344bb4831c6bbf216.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_439ef289ea7183c2e15d74cec04a9046.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_b9424f1cb3e4ab0f8649fa2d8c72bc1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_c2a32779e2401d28e47ac2637005e2c5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_a2d8d99c88356ac74d0f35ff85334483.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_fc032146ae149d1eddbf68dbc02288b3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_1a8c8b1ccd1d3838f894fecb1974b937.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_d4d9e3435a4f22137b5eaaecd0914a0b.png)
C.D.I 11.06.2025, 09:20
Cand ne-au bagat pe gat, cu forta, lucratul de acasa, a fost bine, am fost eficienti, ne-am descurcat. Acum, nu se mai poate, ca e bine sa iti petreci 2 ore pe drum dus-intors la job, sa mergi cu metroul in directia Pipera ca-n evul mediu - unii peste altii, transpirati, cu nervi, sau, intr-un caz si mai bun, cu masina, dar faci si mai mult pe drum. Companiile au in mare parte manageri incompetenti, care nu stiu sa aiba incredere in oameni. De cele mai multe ori, venitul la birou e mai ineficient ca lucratul de acasa, colegii nu socializeaza - cei care vor sa munceasca, stau cu castile in urechi si baga ca Mig-ul in timp ce altii, stau la barfa si caterinca. Nu, revenitul la birou nu e acceptabil.
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.