Tradiții de Paște în Bucovina: se bate toaca pentru a vesti Învierea lui Hristos și se sfințește coșul pregătit pentru sărbătoare

Evenimentul a devenit tradițional în Suceava și adună anual mulți oameni dornici să vadă demonstrații de toacă ale unor tocași de toate vârstele din mai multe localități sucevene, dar și tradiția sfințirii coșului de Paște și cum se organizează în Bucovina masa de sărbătoare. Cei prezenți au participat și la un concurs de ciocnit ouă roșii.

Turiștii și localnicii au asistat la un concert de cântece pascale al corului bărbătesc din Bosnaci.

Ovidiu Lipan Țăndărică a susținut un concert de toacă, împreună cu Fanfara Zece Prăjini.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a împărțit ouă roșii copiilor veniți cu părinții în prima zi de Paște la Muzeul Satului Bucovinean

De ce se bate toaca de Paște

În tradiția ortodoxă, se bate toaca pentru a atenționa asupra piroanelor bătute în mâinile lui Iisus Hristos când a fost răstignit, iar cel care o face trebuie să se gândească la suferințele Mântuitorului. În ziua Învierii, toaca se bate pentru a răspândiri vestea că Hristos a înviat din morți și s-a înălțat la ceruri.

Instrumentul – o scândură de lemn în care se bate cu două ciocănaşe – datează din perioada anterioară apariției clopotelor.

În scrieri, toaca este consemnată ca provenind din perioada precreștină, fiind folosită la ritualuri și la manifestări publice.

După ce a fost preluată de biserică, toaca a fost folosită inițial pentru a chema călugării la rugăciune în mănăstire.

Tradiții și obiceiuri de Paște care s-au păstrat în Bucovina

În ziua de Paşte, toţi membrii familiei veniţi de la slujba de Înviere se spală într-un vas cu apă, în care se află un ou roşu şi un bănuţ de argint. Oul se pune pentru ca să fie toţi roşii şi sănătoşi ca oul, iar banul, ca să fie bogaţi şi curaţi ca argintul.

Se gustă apoi, neapărat, prima dată din anafura de Paşte.

Oamenii vin de la Înviere cu lumânarea nestinsă şi ocolesc casa, pentru izgonirea celui rău.

Nu este bine să se cearnă făină sau să se bage mâna în solniţa cu sare, căci îţi vor transpira mâinile.

Ciocnind ouăle, bărbatul cu femeia, a cui nu se va strica, acela va trăi mai mult.

Dacă oul vopsit roşu, sfinţit de la Paşte, îl păstrezi patruzeci de zile fără să se strice este semn că eşti un om norocos.

Toată lumea în ziua de Paşte trebuie să tragă clopotele şi să bată personal toaca, pentru a răspândiri astfel vestea Învierii.

Umblatul copiilor după ouă roşii este o continuare şi o transformare a vechi tradiţii când fiii se duceau la părinţi, nepoţii la moşi şi finii la naşi cu pască şi cu ouă, ciocnind şi stând la masă cu ei, mai ales în a doua şi a treia zi de Paşte.

În toată Săptămâna Luminată se ciocnesc ouă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro