Brașov 2026: „Trăiască în veci prietenia româno-sovietică”, sloganul scris mare pe clădirea Uzinei Tractorul, pe care nimeni nu l-a șters de peste 70 de ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-unul dintre cele mai moderne și scumpe cartiere din Brașov, trecutul încă vorbește de pe zidurile fostei Uzine Tractorul. Urmele unei epoci dispărute de mai bine de trei decenii au rămas aici, în timp ce în jurul lor s-a ridicat un nou oraș.
Cuprins:
- Mesajele prieteniei care încă rezistă de 75 de ani
- Cum a început povestea Tractorul
- Prima comandă serioasă: 5.000 de tractoare, 5.000 de pluguri și 2.000 de semănători
- Tractorul devenea unul dintre simbolurile industrializării României
- Licența Fiat și un tractor la aproximativ nouă minute!
- De la 50.000 de tractoare la faliment
- Coresi, cartierul unde un apartament poate costa 800.000 de euro
Suntem la Brașov. Cum ieșim din gara orașului, prin spatele ei, facem dreapta și, după câteva minute, ajungem chiar în fața unuia dintre cele mai noi și mai scumpe cartiere ale Brașovului: Coresi.
Astăzi, aici găsim apartamente de top care pot ajunge să coste chiar și 800.000 de euro, iar pentru o singură noapte de cazare într-un apartament cu două camere, turiștii pot plăti mai bine de 100 de euro.
La prima vedere, nimic nu pare să mai aibă legătură cu ceea ce a fost aici în urmă cu câteva decenii: Uzina Tractorul Brașov.
În locul halelor industriale, al muncitorilor și al tractoarelor care ieșeau pe porțile fabricii, avem astăzi blocuri moderne, magazine, birouri, hoteluri și spații dedicate unui stil de viață cu totul diferit.
Mesajele prieteniei care încă rezistă de 75 de ani
Traversăm Parcul Tractorul, lăsăm în partea stângă Patinoarul Olimpic, iar apoi privim înainte, începe să apară ceva din trecutul acestui loc.
În fața noastră se află intrarea în fosta uzină, locul unde odinioară se construiau mii și mii de tractoare. Astăzi, aceeași zonă reprezintă una dintre intrările în cartierul Coresi.
Și, surprinzător, trecutul nu a dispărut complet.
Turnul fabricii a fost păstrat, iar pe ceea ce a fost cândva platforma Tractorul se mai pot vedea și astăzi mesaje scrise în anii 1948-1949.
Sunt lozinci care aparțin unei alte Românii, unei alte epoci și unui alt regim politic, dar care au supraviețuit până în 2026.
Una dintre ele spune: „Trăiască în veci prietenia româno-sovietică”.
O altă inscripție transmite muncitorilor un mesaj la fel de puternic: „Să ne însuşim temeinic metodele sovietice de muncă, chezăşia îndeplinirii şi depăşirii planului de stat”.
Cum a început povestea Tractorul
Sunt cuvinte scrise într-o perioadă în care România intra tot mai adânc sub influența Uniunii Sovietice.
În anii ’60, relația României cu URSS avea să se schimbe radical și nu mai putea fi descrisă drept una de prietenie necondiționată. Cu toate acestea, mesajele au rămas acolo. Personalul întreprinderii nu le-a șters, iar schimbările politice care au urmat nu au reușit să le facă să dispară.
Așa că, la mai bine de 75 de ani distanță, aceste lozinci pot fi încă citite.
Iar pentru a înțelege de ce au fost scrise aici și ce a reprezentat, de fapt, Uzina Tractorul pentru Brașov, trebuie să ne întoarcem puțin în timp.
Povestea fabricii începe în 1925. La inaugurare, fabrica fusese proiectată pentru construcția de avioane IAR. Planurile aveau însă să se schimbe după cel de-Al Doilea Război Mondial.
În 1945, după război, o mare parte dintre utilajele fabricii au fost luate de sovietici și considerate pradă de război. În aceste condiții, România trebuia să decidă ce va face mai departe cu această platformă industrială. Soluția a fost transformarea ei într-o uzină destinată construcției de tractoare.
Decizia avea să schimbe nu doar fabrica, ci și Brașovul.
Prima comandă serioasă: 5.000 de tractoare, 5.000 de pluguri și 2.000 de semănători
În perioada de vârf, la uzină lucrau aproximativ 15.000 de oameni, într-un oraș care avea atunci aproximativ 82.000 de locuitori. Practic, aici muncea o parte uriașă din populația aptă de muncă a orașului.
Partidul Comunist decide, în anii care urmează, extinderea uzinei. Pe o suprafață de aproximativ 10 hectare sunt demolate case, iar în locul lor sunt ridicate noi hale industriale.
Tractorul devenea astfel nu doar o fabrică, ci un adevărat oraș în interiorul orașului.
În 1948, prima pagină a ziarului de propagandă comunistă „Scânteia” deschidea cu „Tractorul 1000”.
Cele o mie de tractoare construite până atunci la uzinele din Brașov erau prezentate drept „un pas pe drumul mecanizării agriculturii noastre şi al îmbunătăţirii traiului celor care muncesc”.
Prima comandă importantă a venit chiar din partea statului român, care a solicitat 5.000 de tractoare, 5.000 de pluguri și 2.000 de semănători.
Dar producția nu avea să rămână doar pentru România.
Tractorul devenea unul dintre simbolurile industrializării României
Treptat, fabrica începe să producă și pentru export, iar tractoarele fabricate la Brașov ajung în țări aflate la mii de kilometri distanță. China, India, Egipt, Zambia, Rusia, Congo și Brazilia se numără printre piețele în care ajung tractoarele produse aici.
Uzina creștea, iar planurile deveneau din ce în ce mai ambițioase. În 1969, într-un articol publicat în celebra revistă „Flacăra”, Vasile Alexandru Szechel, directorul general al uzinei, vorbea despre viitorul fabricii cu un optimism specific epocii.
Titlul și contextul articolului erau legate de sărbătorirea zilei de 23 august, iar directorul anunța triumfător că uzina urma să ajungă la o producție de 37.000 de tractoare.
În articol se arăta că, față de cele 27.500 de tractoare care trebuiau produse în cadrul cincinalului, pe porțile uzinei urmau să iasă, în același interval, între 36.000 și 37.000 de tractoare. Creșterea era prezentată drept consecința firească a ritmului în care se dezvoltase producția în anii anteriori.
Mesajul era clar. Tractorul devenea unul dintre simbolurile industrializării României și ale transformării agriculturii.
Licența Fiat și un tractor la aproximativ nouă minute!
În 1963, uzina producea un singur tip de tractor. Șase ani mai târziu, în 1969, conducerea anunța că, datorită politicii de diversificare a producției și indicațiilor primite de la conducerea partidului și a statului, fabrica urma să ajungă la 12 tipuri de tractoare. Iar planurile pentru anii următori vorbeau despre 16 tipuri.
Tractorul Brașov devenea astfel una dintre marile povești industriale ale României comuniste. În anii ’70, conducerea comunistă decide să ducă uzina și mai departe și este achiziționată o licență Fiat. Așa apare tractorul Universal 650, unul dintre modelele emblematice produse la Brașov.
Ritmul de producție era impresionant. De pe poarta fabricii ieșea câte un tractor la aproximativ nouă minute!
Pentru a susține această producție, fabrica avea nevoie de tot mai mulți oameni. Se fac noi angajări, iar numărul total al muncitorilor ajunge la aproximativ 26.000.
Este greu de imaginat astăzi dimensiunea acestei uzine. Vorbim despre zeci de mii de oameni care intrau zilnic pe porțile fabricii, despre hale întinse pe o suprafață uriașă și despre o producție care ajunsese să fie vândută în multe colțuri ale lumii.
De la 50.000 de tractoare la faliment
Inclusiv Nicolae și Elena Ceaușescu ajung la Brașov special pentru a vedea primele tractoare Fiat produse aici.
În perioada de vârf, UTB ajungea să producă aproximativ 50.000 de tractoare pe an. O cifră uriașă! Și tocmai de aceea, ceea ce avea să se întâmple după 1990 pare aproape de neimaginat.
După căderea comunismului, sistemul economic se schimbă, iar uzina intră într-un declin rapid. Piața internă se schimbă, piețele externe se pierd, iar producția se prăbușește.
În 2002, compania mai producea doar aproximativ 4.000 de tractoare, în condițiile în care capacitatea de producție a uzinei era de aproximativ 32.000 de tractoare pe an.
În cele din urmă, în 2007, uzina este închisă și intră în lichidare. Iar începând cu a doua jumătate a anului 2008, buldozerele intră pe vechea platformă industrială. Halele încep să dispară, iar locul în care zeci de mii de oameni construiseră tractoare este transformat pentru un cu totul alt tip de viață.
Unele corpuri de clădire sunt păstrate, turnurile istorice ale fabricii rămân în picioare, iar anumite hale sunt modernizate și transformate radical.
Coresi, cartierul unde un apartament poate costa 800.000 de euro
Pe vechea platformă industrială începe să se nască un nou Brașov. Așa apare cartierul Coresi, unul dintre cele mai importante proiecte imobiliare și de regenerare urbană din Brașov. Locul în care cândva se produceau tractoare este transformat într-un complex care reunește șase funcțiuni principale.
Prima este centrul comercial Coresi, dezvoltat pe o suprafață de aproximativ 24 de hectare și inaugurat în 2015. A doua este zona rezidențială, întinsă pe aproximativ 46 de hectar cu un total de 4.700 de apartamente.
A treia funcțiune este reprezentată de clădirile de birouri, apoi o zonă de co-working, reprezentată de The Business Factory I, II și III, cu o suprafață totală de aproximativ 3.000 de metri pătrați. Aici există săli de ședință, bibliotecă, spații open-space pentru întâlniri informale și bucătărie.
A cincea componentă este hotelul Qosmo, de patru stele și inaugurat în iulie 2021, dar și un hub unde sunt organizate cursuri și evenimente educaționale.
Practic, pe locul în care cândva se produceau tractoare, s-a construit un mic oraș modern. Un oraș în care apartamentele pot costa sute de mii de euro, în care turiștii plătesc peste 100 de euro pentru o noapte de cazare.
