De câteva zile, lumea medicală din România este uimită de o premieră, semnată de prof. Vlad Brașoveanu la Institutul Clinic Fundeni: transplant hepatic de la donator viu cu fragment recoltat robotic. Până acum se făcea laparoscopic sau chiar deschis, însă chirurgul-record care în această vară a reușit operații extraordinare pe copii sub un an continuă să provoace. Dr. Brașoveanu are la activ peste 1.000 de operații de transplant, ca operator principal, dintr-un total de aproape 1.400 realizate în țara noastră.
Cuprins:
Cuplul donator-primitor este format dintr-un soț și o soție. La 50 de ani, bărbatul avea un cancer hepatic dezvoltat pe fondul unei ciroze cauzate de virusul hepatitic C. Clipele îi erau numărate, iar operația de prelevare a însemnat un fragment de 70% din ficatul femeii care a fost instalat în trupul bărbatului. După câteva zile, ambii sunt în stare optimă, recuperându-se conform așteptărilor. Acest lucru este, în general, posibil datorită capacității regenerative a ficatului uman.
Abordul robotic a fost realizat de dr. Iulian Moșteanu, medic primar chirurgie generală, apoi transplantul propriu-zis a fost opera profesorului Brașoveanu - formator al unei echipe formidabile de doctori în centrul de excelență în Chirurgie Generală și Transplant Hepatic „Dan Setlacec", iar artera hepatică a fost anastomozată prin microchirurgie de microchirurgul Dragos Zamfirescu.
Rata mondială de supraviețuire la cinci ani pentru pacienții cu transplant hepatic este în medie de aproximativ 75%. Având în vedere nivelul bolii prezent înainte de transplant, acesta poate fi considerat un rezultat excelent. În cazul transplanturilor reușite, o monitorizare adecvată și respectarea unui stil de viață prescris de medici pot oferi o calitate a vieții extrem de funcțională și împlinitoare. Reabilitarea în perioada imediat postoperatorie și pe termen mediu este de mare importanță.
Medicamentele imunosupresoare trebuie utilizate întotdeauna în perioada de după intervenția chirurgicală. Tratamentele medicamentoase imunosupresoare pentru toate transplanturile de organe solide sunt destul de similare, iar în ultimii ani a devenit disponibilă o mare varietate de agenți.
Transplantul hepatic este unic prin faptul că riscul de reject cronic scade în timp, până în punctul în care unii beneficiari pot chiar să întrerupă administrarea de imunosupresoare la un moment dat în viață. În anumite cazuri, este posibilă retragerea treptată a medicației antirejecție. Cu toate acestea, utilizarea terapiei imunosupresoare nu exclude o calitate bună a vieții.
„Sistemul robotic le permite chirurgilor să efectueze proceduri cu o precizie mai mare și o invazivitate redusă, ceea ce aduce beneficii semnificative pacienților”, a declarat prof. Brașoveanu pentru Libertatea. Mai mult, el susține că, de câțiva ani, chirurgia robotică a revoluționat capacitatea de a efectua intervenții chirurgicale în domeniul chirurgiei digestive, chirurgia hepatică nefiind o excepție.„Anterior, intervențiile chirurgicale necesitau incizii semnificative, dar, grație chirurgiei robotizate, putem efectua intervenții prin incizii mici. Acest lucru nu numai că facilitează o intervenție chirurgicală precisă și eficientă, dar îmbunătățește și siguranța pacientului, accelerând în același timp procesul de recuperare postoperatorie”.
În cazul chirurgiei hepatice robotizate cu robotul Da Vinci, profesorul apreciază „îmbunătățirea remarcabilă” înregistrată, de exemplu, în vizualizarea structurilor, datorită zoomului micrometric al robotului, care depășește chiar și chirurgia laparoscopică și cea deschisă. „Acest lucru ne permite să delimităm și să identificăm mai bine leziunile tumorale, ceea ce este crucial pentru o extirpare completă. În plus, cele patru brațe robotizate facilitează manevre tehnice care nu ar fi posibile cu abordarea clasică”, adaugă el.
Vlad Brașoveanu remarcă, în general, „eficiența și siguranța” chirurgiei hepatice robotizate, întrucât se trece de la incizii de 15-20 de centimetri la incizii mici de 8 milimetri. „Astfel se reduc semnificativ – explică dânsul – complicațiile asociate, precum infecțiile, eventualele dureri și herniile. Experiența noastră ne-a demonstrat că chirurgia robotică oferă beneficii substanțiale în ceea ce privește eficiența, siguranța și recuperarea pacientului”.
Datorită utilizării acestui sistem robotic, durata spitalizării în chirurgia hepato-bilio-pancreatică s-a redus de la 7-10 zile la 3-5 zile, „un aspect foarte important pentru tratamentul pacienților cu tumoră primară de colon”, principala tumoră care produce metastaze hepatice. „Chirurgia robotică ne va permite ca pacientul să se recupereze mai repede, să părăsească spitalul mai devreme și, prin urmare, ca a doua intervenție chirurgicală, prin care se va extirpa tumora primară, să poată fi realizată într-un moment mai oportun”, apreciază doctorul.
„În plus, datorită vizualizării mai bune a leziunilor, robotul nu doar acționează ca un instrument de asistență, ci permite și explorarea unor noi orizonturi în chirurgia robotică, precum dezvoltarea de tehnologii pentru o secționare hepatică mai precisă", continuă el. „Viteza cu care avansează tehnologia robotică în chirurgie este pur și simplu impresionantă. În fiecare an asistăm la progrese semnificative care nu numai că îmbunătățesc precizia și eficiența procedurilor, ci deschid și noi posibilități în domeniul medical”.
Iată echipa medicală care a lucrat cu succes la premieră:
Transplantul: prof. dr. Vlad Brașoveanu, dr. Ionuț Barbu, dr. Gabriel Popescu, dr. Adriana Niță și dr. Cezar Manea.
Prelevarea robotică: dr. Iulian Moșteanu, dr. Gheorghe Potlog, dr. Călina Aranghelovici și dr. Tudor Popoiu.
Microchirurghia arterei hepatice: dr. Dragoș Zamfirescu.
ATI, sub coordonarea prof. dr. Dana Tomescu: dr. Marian Tudoroiu, dr. Alexandru Dinca, dr. Andra Stanciu, dr. Thomas Iankevici, dr. Roxana Cotoi și dr. Ionuț Gavrilă.
Gastroenterologie și evaluare: dr. Gabriela Șmira.