Cuprins:
Surse de microplastice în viața de zi cu zi
Dr. Saurabh Sethi, absolvent al Universității Harvard, avertizează asupra pericolelor microplasticelor. Aceste particule minuscule provin din obiecte de uz cotidian și pot traversa bariera hematoencefalică, cauzând inflamații și leziuni cerebrale.
Sticlele de apă din plastic sunt una dintre principalele surse de microplastice. Dr. Sethi explică: „Sticlele de apă – nu sunt doar dăunătoare pentru planetă, ci ar putea ajunge și în creierul tău.”
Încălzirea recipientelor din plastic în cuptorul cu microunde și utilizarea pliculețelor de ceai din plastic sunt alte obiceiuri care cresc expunerea la aceste particule toxice.
Metode simple de reducere a expunerii
Deși este imposibil să evităm complet microplasticele, există câteva metode simple de a limita expunerea:
- Înlocuiți sticlele de plastic cu cele din sticlă sau metal
- Filtrați apa de acasă, eventual cu un sistem de osmoză inversă
- Nu încălziți niciodată plasticul în cuptorul cu microunde
- Renunțați la pliculețele de ceai din plastic și treceți la ceaiul vrac
Dr. Sethi subliniază: „Nu puteți evita complet microplasticele, dar cu siguranță puteți limita expunerea. Creierul dvs. vă va mulțumi.”
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_bc2468b97adc768129c37193b21d8193.jpg)
Impactul microplasticelor asupra sănătății
Microplasticele sunt particule cu diametrul mai mic de cinci milimetri, provenite din diverse surse. Ele pot fi ingerate sau inhalate, provocând daune fizice și chimice organismului. Studiile au arătat că acestea pot cauza inflamații, leziuni celulare și chiar efecte genotoxice.
Dr. Brandon Luu, medic internist la Universitatea din Toronto, afirmă: „Apa îmbuteliată poate expune oamenii la aproape la fel de multe particule de microplastic pe an cât toate sursele ingerate și inhalate combinate. Trecerea la apa de la robinet ar putea reduce această expunere cu aproape 90%, fiind una dintre cele mai simple metode de a reduce consumul de microplastice.”
Cercetări în desfășurare
Un studiu recent a adăugat guma de mestecat pe lista produselor care pot crește expunerea la microplastice.
Sanjay Mohanty, cercetător principal la Universitatea din California, Los Angeles, declară: „Scopul nostru nu este să alarmăm pe nimeni. Oamenii de știință nu știu dacă microplasticele sunt periculoase pentru noi sau nu. Nu există studii pe oameni. Dar știm că suntem expuși la plastic în viața de zi cu zi și asta am vrut să examinăm aici.”
Aproape 80% din tot plasticul produs vreodată nu a dispărut, ci continuă să existe în mediul nostru. A fost identificat în cele mai extreme locuri de pe planetă – de la vârful Everestului până în cele mai adânci zone ale oceanului, cum este Groapa Marianelor. Practic, plasticul este omniprezent, atât pe uscat, cât și în ape. Cele mai recente studii arată însă o realitate și mai tulburătoare: acest material nu se limitează la mediul exterior, ci a pătruns și în interiorul corpului uman. A fost detectat în placentă, plămâni, ficat, rinichi și chiar în creier, sugerând că organismul nostru devine, la rândul său, un depozit pentru particulele de plastic.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4a22b82a731ebb3e8dca79dd36379f3b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_bf41938cb40c3627a907bf4b76f1eff9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_22f86e1628e1a4d395afee7af9020568.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_8850f222472416c9633f2423edb0220f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b7c23fecdcefe56e0885565fe909e326.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_153a2471fe508566f1a11db79855a5e1.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_e3e2963a4b584bdad8f4846234a1ebfd.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_4ca81760d1a21e4c889be9539c27ac13.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_2cc2f07ba0a9e3ebb0bb94d18642fdcc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_90a5836c3def388e589f1ecd977038a5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_33cae733c1084d454c982b7876e46045.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_8d5c7a8e444aa457fd174719e8afdcfe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/115_34c917340766fcb215347afadd7258b1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_df7e8f4c0d1502fc5f0f9b16fb813e7b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_4d26aaa997f9809b761823ffe308610c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_45dbefa9847b653c38fe7dc1796de5bd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_cf46df0d603f91da33362c2409180012.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_9e767df6dc18cb5704a0abe9b642a22a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_0f6201194691fe333e31f7d46e398205.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_f908da1961b1ee907a41ccd29ae80a33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_78db589cbe0c4b14a997ddbbd04367c6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_02af433974e4a52ace6dd4eb3564d8aa.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.