Trei moțiuni simple împotriva Guvernului Bolojan, dezbătute și votate luni în Senat: Educația, Apărarea și acordul UE-Mercosur
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Premierul Ilie Bolojan, care asigură în prezent și interimatul la Ministerul Educației, se confruntă luni, 9 februarie, cu trei moțiuni simple în Senat. Una îl vizează direct pe tema educației, iar celelalte două au ca subiect Apărarea și acordul UE-Mercosur. Toate vor fi dezbătute și votate în plen.
Cuprins:
„Statul știe cât costă viața de student, dar nu o plătește”
Moțiunea pe Educație se intitulează „Educația între avarie și abandon. Cum sunt transformați studenții în colateral bugetar” și este semnată de 41 de parlamentari, dintre care 28 de senatori AUR și 13 ai grupului PACE - Întâi România, notează Agerpres.
În textul moțiunii, semnatarii susțin că statul cunoaște costurile reale ale vieții de student, dar a ales să reducă sprijinul exact într-un moment în care cheltuielile au crescut. Potrivit documentului, un student are nevoie de peste 2.000 de lei pe lună pentru mâncare, cazare, transport și materiale de studiu. Bursele acoperă mai puțin de jumătate din această sumă, iar facilitățile de transport au fost limitate. Sprijinul statului este acordat doar nouă luni pe an.
„Diferența dintre cât costă viața și cât oferă statul este împinsă în spatele studenților și al familiilor lor”, se arată în moțiune.
Austeritate pe „stomacul studenților”
Inițiatorii acuză că politicile de austeritate au fost aplicate selectiv, fără tăieri la birocrație sau privilegii administrative. În document se vorbește despre educație tratată ca o cheltuială incomodă, nu ca o investiție. Consecințele, spun semnatarii, sunt abandonul universitar și plecarea tinerilor din țară.
„Când educația este tăiată, nu se face economie, se face export de inteligență”, se mai arată în text.
Un punct central al moțiunii îl vizează statutul de ministru interimar al lui Ilie Bolojan. Senatorii spun că interimatul nu poate fi o scuză pentru lipsa de viziune, iar studenții afectați de aceste decizii „nu sunt interimari”, susțin semnatarii, pentru că pierd ani din viață, nu mandate politice.
Documentul acuză Ministerul Educației că a acceptat tacit ideea că unii studenți vor abandona, alții vor pleca din țară, iar restul „se vor descurca”.
Ce cer inițiatorii moțiunii
Grupul PACE - Întâi România solicită, printre altele:
- recunoașterea oficială a costurilor reale ale vieții de student
- reanalizarea sistemului de burse și facilități
- introducerea unui mecanism de protecție pentru studenții vulnerabili
- oprirea austerității în educație fără măsuri compensatorii
- numirea unui ministru al educației cu mandat deplin.
Deși moțiunea nu duce automat la demisie, inițiatorii spun că aceasta „produce responsabilitate politică”.
Moțiunea pe Acordul UE-Mercosur
În cea de-a doua moțiune, opoziția critică Guvernul și pentru felul în care a reprezentat România în negocierile privind acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur (blocul sud-american format din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay), mai notează Agerpres.
Potrivit textului moțiunii, Parlamentul nu ar fi fost consultat corespunzător înainte ca România să își exprime poziția, iar acest lucru ar fi creat un mandat „clandestin”, fără analiză și împotriva intereselor țării. Se mai arată că acordul este structural asimetric și poate avantaja economiile mari industrializate în detrimentul sectoarelor vulnerabile, cum este agricultura românească.
Moțiunea pe Apărare și securitate
A treia moțiune simplă îl vizează pe Radu Miruță, ministrul apărării, și critică modul în care guvernarea actuală gestionează politica de apărare și securitate națională. Inițiatorii susțin că declarațiile lui Miruță despre o posibilă detașare de trupe românești în Groenlanda au fost iresponsabile și fără o analiză strategică clară, ceea ce ar compromite credibilitatea politicii de apărare a țării, mai explică Agerpres.
Senatorii semnatari spun că lipsa unei delimitări clare între obligațiile asumate în cadrul NATO, ONU sau UE și potențialele scenarii de angajare a forțelor armate creează premise periculoase și poate afecta atât credibilitatea externă, cât și siguranța internă a României.
Fiecărei dezbateri îi sunt alocate 45 de minute.
